Divortul in sine, la fel precum casatoria, nu transforma
viata in ceva magic. Desi divortul legal se poate finaliza cu o mica bucata de
hartie, cel emotional poate fi mai dificil de realizat. Unii oameni sunt
divortati emotional chiar inainte de a se separa fizic
Conform Scalei de Stress a lui Holmes si
Rahe, divortul ocupa locul al doilea intr-un top al celor mai solicitante
evenimente de viata, prin multitudinea de schimbari pe care le antreneaza o
astfel de situatie. Este o clasificare mai mult cu rol informativ asupra
nivelului de stres asteptat in general, pentru ca fiecare individ se raporteaza
intr-un mod unic la faptele de viata grupate in jurul cuvantului divort, in
functie de sistemul propriu de credinte si valori, de motivatiile care-l
determina sa actioneze sau sa reactioneze, de nivelul de intelegere si
constientizare a propriei persoane.
“Divortul oglindeste casatoria, in
sensul in care sunt reluate, reevaluate, reconsiderate motivele care au stat la
baza deciziei de casatorie si raportate din nou sau poate pentru prima data la
propria persoana” -
Simina Munteanu, psiholog clinician Mental Health Clinic.
Atitudinile fata de divort si divortati
sunt ambivalente si mult impregnate de judecatile sociale considerate universal
valabile. O persoana care a divortat aude adesea afirmatii precum „Imi pare
rau” sau este intrebata „Ce s-a intamplat, ce nu a mers?”, ori este chiar
suspectata de inabilitatea de a intemeia o familie.
Se simte in spatele acestor comportamente un amestec difuz de
sentimente contradictorii care isi au radacinile atat in propriile experiente
personale (parinti care au divortat sau care ar fi trebuit sa o faca,
problemele din propria casnicie), cat si in „invataturile” socio-culturale
preluate si stabilite ca adevaruri fixe, de necontestat, a caror incalcare ar
atrage dupa sine consecinte dramatice („casnicia este grea si trebuie dusa pana
la capat, ca pe o indatorire fundamentala a fiintei umane”, „divortul este un
pacat”, „cei care divorteaza sunt oameni slabi care cedeaza in fata greutatilor
vietii si fug de responsabilitati” etc). Cu toate schimbarile pe care le
traieste societatea actuala, divortul ramane un fapt inedit, privit ca o
ruptura nefireasca, ceea ce ingreuneaza mult sarcina persoanei care il
traieste.
Divortul = o
incheiere, dar si un inceput pentru un nou drum
Nu este surprinzator faptul ca in acest context apar si
comportamente reactive vizavi de constrangerile si presiunile sociale si multe
casnicii sunt incheiate in mare graba, ca o revolta pe care persoana o simte
fata de normele sociale si asteptarile celor din jur de a se conforma acestora
si de a-si anula propria individualitate.
Se constata adesea ca motivatiile nu au
fost trecute prin filtrul personal profund, ci mai degraba au fost preluate pe
nedigerate din mediul social inconjurator, ori ca nu mai corespund cu ceea ce
este persoana in prezent. Intemeierea unei familii prin casatorie este un
obiectiv vazut ca fiind calea sigura spre implinire, fericire, stabilitate,
evolutie, crestere personala, profesionala, financiara, integrare, crestere si
validare sociala si morala. Un fel de inversare a parcursului firesc al
lucrurilor: te casatoresti ca sa devii om si sa intri in randul lumii, pe cand
lucrurile stau exact invers, devii om, in sensul in care te cunosti si iti
asumi responsabilitatea pentru propria crestere si abia apoi urmeaza decizia
drumului de parcurs impreuna.
Cand prezentul aduce ideea divortului in
prim-plan nu este un fapt de ignorat. Daca a venit o data, cu siguranta se va
intoarce. Nu inseamna ca trebuie pusa in practica, ci este necesar sa fie
analizat contextul individual si cel relational in care aceasta posibilitate a
prins viata. Orice casnicie are astfel de momente si trecerea lor sub tacere nu
este o solutie buna pe termen lung, desi este cea mai folosita. Impasul se cere
a fi recunoscut si discutat si intrucat problema a aparut intr-un sistem format
din doua persoane, caile de rezolvare sunt atat proprii, cat si comune, insa nu
separate, ci interconectate.
Divortul in sine, la fel precum
casatoria, nu transforma viata in ceva magic. Desi divortul legal se poate
finaliza cu o mica bucata de hartie, cel emotional poate fi mai dificil de
realizat. Unii oameni sunt divortati emotional chiar inainte de a se separa
fizic. Altora le poate lua ani pana sa se simta deconectati cu adevarat. Deconectarea
aduce eliberarea atat de sentimentele pozitive, cat si de cele negative si
plaseaza trairile intre limitele indiferentei si ale grijii ocazionale.
Redescoperirea de sine nu se produce
peste noapte. Pe unii ii entuziasmeaza abundenta de posibilitati, pe altii ii
sperie. Majoritatea alterneaza intre aceste doua posibilitati pana cand zilele
de speranta si entuziasm incep incet sa le depaseasca ca numar pe cele de teama
si panica. Singuratatea poate oferi oportunitati pentru autoreflectie: care
sunt factorii care au contribuit la incheierea casniciei? Ce anume imi doresc
de la o relatie serioasa? Ce schimbari trebuie sa fac pentru a avea relatia pe
care mi-o doresc? De ce fel de partener am nevoie pentru a avea o astfel de
relatie? Ce pot face in legatura cu limitarile si lipsurile pe care le am
pentru a le transforma in puncte tari si resurse?
n final, divortul se poate desfasura in
colaborare sau in conflict, in functie de modul in care au fost parcurse aceste
etape si disponibilitatea ambilor de a desfasura ulterior o coparentalitate
sanatoasa. Copiii au nevoie sa fie protejati de emotiile distructive, nu de
adevarul a ceea ce se petrece intre parinti. Mesajul pe care au nevoie sa il
primeasca este acela ca parintii divorteaza intre ei, si nu de copii.
Reactiile lor pot fi diverse, de la
negare la furie si incercari de a restabili forma initiala a familiei. Adesea
copiii pot prezenta semne de regres scolar sau dezechilibru emotional, situatie
in care se recomanda solicitarea unui suport psihologic de specialitate.
Divortul nu contine in sine doar o
incheiere, ci si un inceput pentru un nou drum.
Autor: Simina Munteanu, psiholog
clinician Mental Health Clinic (centru de sanatate si dezvoltare
mintala)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu