Love is life

Iubirea ne deschide calea spre spiritualitate, spre armonia sufletelor si frumusetea universului, caci doar iubirea se daruie neconditionat, fara teama de sacrificiu si fara a pretinde nimic in schimb. Si astfel il inalta si il innobileaza pe om. „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” spune apostolul Ioan

"Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei."Dumitru Staniloae

13 aprilie 2016

Iubire...

Cand te-am intalnit pe tine, inima mi-a ramas fara cuvinte. Alergau caii cei albi peste campurile verzi cu furie de viata si am avut senzatia ca aud tobele in arenele grecesti care preziceau luptele intre gladiatori. Iubire, tu esti leoaica cea alba care ne sare la gat fara sa stim, doar in joaca, doar asa, sa ne tranteasca fara sa ne sfasie, dar caderea sa nu i-o uiti niciodata.
Cerurile s-au deschis cand te-am intalnit pe tine si ingerii coborau pe pamant. Stateam sub un copac mare care se intindea peste lume. De dragoste, pocneau mugurii zambindu-mi, eu nu te vedeam decat pe tine.
Asa a fost cand noi doi ne-am intalnit: un fulger a brazdat cerurile din sufletul meu cand m-ai privit si ma ascundeam dupa umbre ca sa te privesc. Te iubesc, cer albastru cu zmeie colorate, te iubesc pe tine cel de astazi care ai ramas langa mine.
Intr-o zi te-am iubit de cand te-am vazut. Tavaleste-ma, viata, prin campul cu flori, pune-mi in par macii cei rosii si lasa-ma sa alerg desculta pe sub ploi gandindu-ma la tine. Iubire cu chip de leoaica alba, m-ai muscat de gat cu coltii tai de ganduri albe si sangele meu a fost schimbat intr-o clipa, sange amestecat cu vorbele tale.

Ce m-ai intrebat atunci, parca cum ma cheama?
Si ploua cu flori albe de tei peste noi doi. Iti amintesti? Am trecut de atunci prin foc si prin apa, dar am ramas amandoi. Tu m-ai tras dupa tine in fuga prin paduri neumblate si sufletul meu era beat dupa tine, iubire cu ochi de baiat ca aluna batuta de soarele verii.
Te-am iubit din ziua in care te-am vazut, inainte de a-mi vorbi. M-am indragostit de tacerea adanca din ochii tai curati ca ziua de vara spalata in ploi de dimineata!
Uneori cad stele peste noi noptile si ma trezesc cu gandul ca acest dar care mi s-a dat mi s-a dat din ceruri.
Te iubesc cu tot sufletul obosit dupa atatea vorbe fara rost, dupa atatea imagini pe care le-am uitat, am uitat viata mea cand te-am cunoscut! Imi amintesc ca dupa ce m-am intalnit prima oara cu tine, noaptea am iesit din casa ca sa ma plimb printr-o ploaie de vara, sa-mi pun gandurile in ordine. Eam ravasita de vorbele tale… Un baiat atat de cuminte, cu un suflet atat de curat, sa-l intalnesc pe neasteptate… Ingerii zambeau acolo sus pentru bucuria acelei fete, bucuria mea aducea zambet in ceruri! Te iubesc si te voi iubi pana la moarte, numai moartea ma va desparti de tine, asta sa stii!
Asa te iubesc, cu ingerii langa mine si cu multumire adusa lui Dumnezeu in fiecare zi ca te-am cunoscut pe tine.

* de Constantinescu Maria Bogdana (bogdanahelp.wordpress.com)

Care este rostul?

La 17.00 am intalnire cu directorul. Imi trec unghiile rosii peste dosarele groase si imi repet in minte discursul. Totul decurge bine. Raman o clipa singura in biroul ala dreptunghiular, cu pereti din sticla. Mai lucrez ceva, imi mai vin proiecte si oameni noi, vad ce accept si ce nu, dar nu ma pierd niciodata cu firea. Asta-i lege. Asta-i legea.

Tastez ceva. Ma opresc si o fixez cu privirea. 5 secunde, nu mai mult. Atat imi trebuie. Imi incrucisez bratele, schitez un zambet ironic si dau ochii peste cap.
Gata, a priceput mesajul, pot pleca. Calc apasat, merg dreapta, ca doar de ieri am fusta noua, din piele. Mai lucrez ceva, imi mai vin proiecte si oameni noi, vad ce accept si ce nu, dar nu ma pierd niciodata cu firea. Asta-i lege. Asta-i legea.
Ma conversez cu project managerul din colt, cu programatorul de la fereastra si cu web designerul din fata. E una la intrare care mereu ma saluta cand vin, oare ea n-o fi vazut ca o ignor, ca nu conteaza?
We are not the same, imi spun, in timp ce mai dau o data ochii peste cap. Reflex, ce sa-i faci?
La 17.00 am intalnire cu directorul. Imi trec unghiile rosii peste dosarele groase si imi repet, in minte, discursul. Totul decurge bine. Raman o clipa singura in biroul ala dreptunghiular, cu pereti din sticla.
In fata, Bucurestiul se pregateste, incet, de transformare. Luminile de pe Basarab se aprind, masinile se inghesuie la semafoare, cafenelele se umplu de oameni.
E toamna tarzie. Bureaza un pic. Cerul e acoperit din loc in loc cu nori amenintatori. N-o sa ploua, o spun ca o sentinta. Si, dintr-o data, acelasi sentiment.
Sunt peste toate. Like a little God, rad infundat si privesc peste umar la gloata din stanga mea.
Dau sa plec. Proasta de la intrare nu ma vede si ma loveste in plin. Cafeaua se revarsa pe fusta mea cea noua si, mai rau, pe telefon. In masina incerc din rasputeri sa il deschid. Nimic.
E rosu si o coada pana la Ploiesti. In stanga mea, pietonii se opresc si ei. O doamna trecuta de prima tinerete priveste fix, in fata. Are o haina de blana, un pic tocita si niste pantaloni evazati. Ciudat, dar imi place. Are acel ceva. Prestanta, poate. Priveste trist. Foarte trist. Fuck! D-asta nu-mi place sa nu-mi mearga telefonul. Incep eu acum sa ii vad pe astia care nu conteaza!
Dar uite, desi e trista, s-a machiat si a iesit din casa. Si mai are si prestanta. Nu, demnitate as zice.
Intoarce si ea capul spre mine. Mimez nepasarea. Cand traverseaza ma priveste iar pret de o secunda. Imi zambeste. Nu stiu de ce naibii, ca nu ma cunoaste, dar femeia aia trista mi-a zambit chiar mie!
Verde! Ce bine! Gata sa o iau razna!
Trec pe langa Unirea. Iar rosu. Pe cladire, imens, o reclama la…ceva, ah, la manusi, uite! Da, frumoase, poate imi iau si eu! Se mai fac si reclame reusite, imi spun si urmaresc cu mai mare interes.
O fata frumoasa le cumpara, isi trece degetele fine peste pielea de calitate si pleaca. Ajunge in dreptul unei batrane care vinde patrunjel. I le intinde si pe fata amandurora se iveste un zambet mare. Vai, se imbratiseaza. Mda, nu mai suport, imi iau ochii de la reclama asta de doi bani.
Nu stiu cum fac insa ca langa Unirii vad tocmai o batranica care vinde niste flori. Sta asezata pe treptele de la Zara si isi strange paltonul pe langa ea.
O fata se opreste si ridica un buchet de flori. Se ridica si batranica. Vorbesc. E buna batranica, ma gandesc. O sa cumpere. Fata ridica toate buchetele de flori si intinde o bancnota de 50 lei. Batrana se blocheaza o secunda. Ca si mine.
Se imbratiseaza. Ca in reclama. Fata pleaca, iar femeia incepe sa-si stranga lucrurile fericite.
“Fa proasto, nu vezi ca e verde de 5 minute?!” imi zice unu care trece pe langa mine.
Ce lume rea, imi spun, in timp ce bag intr-intaia si calc acceleratia.
Mai merg ce mai merg si, pe la Izvor, ce crezi, protest. Vai, deci nu pot sa cred! Si am evitat atat stirile despre asta pe net si la televizor!
In fata mea, trec unii. Pancarte, poze. Si imi amintesc. N-am incotro. Toata lumea tace. Doar ei vorbesc, si striga, si incearca sa ne anime si pe noi. Dar noi ii privim ca prostii. Eu nu-mi pot lua ochii de la poze. Simt ca mi se face rau. Deschid mai mult geamul. Ma izbeste aerul ala curat. O fi venit de la ei. Frigul ala imbibat cu optimism, revolta si speranta. Mai inaintam un pic.
Ii lasam in spate. Geamul a ramas deschis. E bine asa. Sunt alive din nou, imi spun. La un sens giratoriu, nu stiu cum se face ca raman iar blocata. In stanga mea, Dambovita. E aproape mut.
Imi aud doar respiratia. Dintr-o data, ma simt mica, prea mica. Privesc din nou in stanga. Parca m-ar lua plansul, dar habar nu am de ce.
Drumul pana aproape de casa e liber. Nu spun nimic. Gandurile imi sunt goale. Mai am un singur semafor si gata.
Nu-mi place starea asta. Nu ma inteleg si nu stiu cum sa redevin din nou eu. Si, dintr-o data, inteleg. Imi trece prin fata ultima jumatate de ora.
Nu sunt a little God, sunt un nobody cu pretentii de diva. Da, am haine de firma, iPhone ultima generatie, masina ultimul racnet si prieteni sus pusi. Stiu cum sa fac din priviri si cuvinte oamenii, dar…what’s the point?
As fi putut fi altfel. Ca femeia aia trista, dar care a zambit. Ca fata aia banala, dar care a facut o fapta buna. Ca tinerii aia revoltati, dar care au avut puterea sa ii schimbe pe altii.
Peste cateva secunde se va face verde. Sa trec calea tampitului care vine din stanga sau sa fac dreapta, cum trebuie? Ar insemna 10 minute in plus.
Ma uit in stanga. O groaza de masini. Telefonul incepe subit sa sune. Il ignor. La asta ma pricep cel mai bine. Ochii ma gadila, iar fata mi se umezeste instant.
Verde.
Masinile trec una dupa alta. Sunet de roti, de motoare, de radiouri si de voci de copii. Niciun semn, insa, de claxoane nervoase.
* un articol de Marina Rasnoveanu
www.garbo.ro


21 Lectii de Viata pe care le-am invatat in 41 de ani


La implinirea varstei de 41 de ani, Elsa Mora a impartasit cu cititorii sai 41 de lectii de viata pe care le-a invatat de-a lungul timpului....

La implinirea varstei de 41 de ani, Elsa Mora, autoarea blogului www.artisaway.com, a impartasit cu cititorii sai 41 de lectii de viata pe care le-a invatat de-a lungul timpului. In speranta ca ne vor servi drept sursa de inspiratie si ne vor ajuta sa ne imbunatatim propriile vieti, iata care sunt 21 dintre acestea:
Elsa Mora: 21 de lectii pe care le-am invatat din viata mea…
1. A-i ierta pe cei care te ranesc este primul pas catre evolutia personala.
2. Fa un efort constient pentru a-ti aminti trecutul. Multe din indiciile care ne pot ajuta sa ne rezolvam problemele actuale se gasesc in trecut.

3. Fii entuziasmat in privinta viitorului. ORICE poate fi mai bine in viitor daca incepem sa il construim ASTAZI.
4. Daca vrei sa te bucuri de frumusetea vietii, fii prezent in orice faci.
5. Nu ii judeca pe altii. Doar observa, asculta si invata de la ei. Fiecare persoana de pe pamant are ceva sa te invete.
6. Adevarata bogatie nu are de-a face cu banii.
7. Fa lucruri bune pentru alti oameni. Facand asta, plantezi mici seminte de dragoste. Acele seminte iti vor hrani sufletul cand vei avea cel mai mult nevoie.
8. Fii bland si rabdator cu tine in fiecare zi.
9. Fii suficient de curajos incat sa iti ceri scuze cand faci ceva gresit.
10. Cele mai mari lectii le inveti din ceea ce te raneste.
11. Zambeste si viata iti va zambi inapoi. Un zambet este inteles in orice cultura si limba.
12. Petrece adesea timp in solitudine. Iti va oferi spatiu pentru a asculta, a simti si a vedea mai mult decat atunci cand esti inconjurat de oameni.
13. Bucura-te de prezenta oamenilor. Energia umana este cea mai puternica din toate energiile.
14. Trebuie sa invatam mai mult de la animale. Ele traiesc vieti mai simple si mai fericite. Merita respectul nostru.
15. Suferinta vine din a dori si a astepta lucruri tot timpul.
16. Fericirea este o stare a mintii. Este a ne accepta pe noi insine si orice altceva intr-o maniera linistita. Intocmai precum face natura.
17. Nu incerca sa ii schimbi pe ceilalti. Pur si simplu accepta-i, iubeste-i asa cum sunt. Acest lucru ii va inspira sa fie mai buni.
18. Nu te defini in niciun fel. Nu suntem ceva facut intr-o fabrica, cu o eticheta care spune ce suntem. Fii pur si simplu orice vrei sa fii.
19. A fi parinte este unul dintre cele mai grele si mai pline de satisfactii lucruri in viata.
20. Cel mai important lucru pe care il vrea fiecare copil: atentia ta.
21. A crea obiceiuri si ritualuri speciale cu copiii tai este ca si cum ai planta seminte pentru viitor. Intr-o zi asta este ceea ce isi vor aminti din trecut.