Lânga Tokio traia un vestit războinic
Samurai, care a decis să-i îndrume pe cei tineri în budismul Zen. Se
spune că în ciuda vârstei înaintate, el putea înfrânge orice adversar.
Într-o
dupa-amiaza, un luptător – cunoscut pentru lipsa lui de scrupule – a ajuns
în localitatea unde trăia batrânul Samurai. Era cunoscut pentru tehnicile
lui de a provoca la luptă, aștepta pâna când adversarul făcea prima
mișcare și apoi, fiind dăruit cu destula inteligență pentru a corecta
orice greșeala ar fi făcut, contraataca cu viteză.
Tânarul
luptator nu pierduse încă nici o luptă. Auzind de reputația Samuraiului,
a decis să-l învinga pentru a-și mări faima. Toți studenții erau împotriva
luptei, dar bătrânul Samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toți în
piața din centrul orașului, iar tânarul a început să-l insulte pe Samurai.
A aruncat câteva pietre
în direcția lui, l-a scuipat în față, i-a aruncat toate insultele ce
există sub soare, i-a insultat pâna și pe strămoși.
Timp
de câteva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar bătrânul
ramânea impasibil. La sfârșitul după-amiezii, simțindu-se obosit și
umilit, războinicul a abandonat și a plecat.
Decepționați
de faptul că maestrul primise atât de multe insulte și
provocări, studenții l-au întrebat:
"Cum
ai putut răbda atât de multă umilință? De ce nu ți-ai folosit spada, chiar
dacă știai că ai fi pierdut, în loc să-ți expui lașitatea în fața tuturor?"
"Dacă
cineva vine la tine cu un cadou și tu nu îl primești, cui aparține
cadoul?" - întrebă Samuraiul.
"Celui
care ți l-a oferit – replică unul dintre discipoli."
"La
fel si cu orice mânie, insulta sau invidie – spuse maestrul. Când nu sunt acceptate, continuă
să aparțină celui care le-a purtat."
Sursa:internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu