Câteva dintre
gândurile lui Milan Kundera.
Viaţa erotică a bărbatului începe cu o
excitaţie lipsită de voluptate şi sfârşeşte cu o voluptate lipsită de
excitaţie.
Erotism nu înseamnă numai dorinţa unui
trup, în egală măsură înseamnă dorinţa de a fi respectat. Partenerul pe care
l-ai cucerit şi care te iubeşte şi te doreşte, este un fel de oglindă a ta,
care te arată pe tine, aşa cum eşti şi atâta cât valorezi.
Dragostea nu se manifestă prin dorinţa
de a face dragoste (această dorinţă se manifestă la un număr nesfârşit de
femei), ci prin dorinţa somnului în doi (dorinţă ce se referă la o singură
femeie).
Bărbaţii care aleargă după multe femei
pot fi împărţiţi, cu uşurinţă, în două categorii. Unii caută la toate femeile
propriul lor vis – ideea lor, subiectivă, despre femeie. Ceilalţi sunt mânaţi
de dorinţa de a pune stapânire pe infinita diversitate a lumii feminine
obiective.
Cel căruia îi place să privească înapoi,
cu orgoliu şi cu lăudăroşenie, pune întotdeauna accentul pe numele femeilor avute;
în schimb, cel ce priveşte înainte, spre viitor, trebuie să se asigure, în
primul rând, de un număr suficient de femei înregistrate şi contactate.
Din clipa în care nu ne mai pasă cum ne
vede cel pe care-l iubim, din clipa aceea înseamnă că nu-l mai iubim.
Două fiinţe care se iubesc, singure,
rupte de lume – da, e sublim. Dar despre ce ar putea să discute când rămân
singure? Oricât de odioasă ar fi lumea, au nevoie de ea ca să-şi poată vorbi.
Iubirile sunt ca imperiile: dacă piere
ideea pe care au fost întemeiate, pier şi ele o dată cu ea.
Orice relaţie de dragoste se întemeiază
pe nişte convenţii nescrise, pe care partenerii le stabilesc inconştient din
primele săptămâni.
Atâta timp cât oamenii sunt, mai mult
sau mai puţin, tineri şi partitura muzicală a vieţii lor se află abia la
primele măsuri, aceştia pot s-o scrie împreună şi să-i schimbe motivele, dar
atunci când se întâlnesc la o vârstă mai coaptă partitura lor muzicală e, mai
mult sau mai puţin, terminată şi fiecare cuvânt, fiecare obiect semnifică
altceva în compoziţia fiecăruia în parte.
În faţa sentimentelor rămânem dezarmaţi,
pentru că ele există şi atât! Nu le putem în niciun fel cenzura. Putem regreta
gesturi, fraze, dar nu şi sentimente. Asupra lor nu avem nicio putere.
Sentimentul de a fi ales există, bunăoară,
în orice relaţie de iubire. Iubirea este, prin definiţie, un cadou nemeritat;
să fii iubit fără merit e chiar dovada adevăratei iubiri… Când are omul, pentru
întâia oară, iluzia că este ales? Probabil că sugar, când primeşte îngrijirea
maternă fără vreun merit – şi o cere cu atât mai energic. Educaţia ar trebui
să-i risipească această iluzie, să-l facă să priceapă că în viaţă totul se
plăteşte. Adesea însă e prea târziu.
Sorin
Tudor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu