In situatiile dificile de comunicare la care suntem zilnic expusi, deseori avem tendinta
de a ne manifesta furia. Uneori, alegem sa o reprimam si sa ne lasam macinati
in continuare de efectele ei, iar alteori o exprimam fara sa ne gandim daca ii
ranim pe cei din jurul nostru. Care ar fi cea mai indicata varianta in acest
caz? Managementul furiei este cu siguranta un aspect de luat in considerare in
procesul de dezvoltare personala, iar articolul de fata prezinta felul in
care ne-am putea raporta la aceasta emotie.
Fiind creata pentru a ne indemna sa actionam
in cazul violarii unor norme sociale sau in cazul situatiilor care au nevoie de
un remediu atunci cand ceva este in neregula, furia contureaza circumstantele
nedrepte in care ne aflam si ne spune ca avem o reactie fata de un lucru care
nu ar trebui sa se petreaca precum se intampla in astfel de momente.
Deseori,
furia este conceptualizata drept o forta emotionala distructiva, dar menirea ei
este aceea de a fi un semnal intern care are ca rezultat o actiune de
auto-protectie. De fapt, furia este o emotie pozitiva care deseori este
inteleasa gresit sau folosita irational.
Atunci cand furia este declansata, sistemul nervos isi arata solidaritatea si actioneaza ca atare
prin agitatie psihica, tensiune musculara si puterea care pregateste corpul
pentru actiune. Tensiunea arteriala, cat si temeperatura corpului cresc.
Impulsul pe care il simtim este acela de a lovi ceva sau pe cineva. Situatiile
care provoaca furie arata ca suntem pregatiti din punct de vedere psihic si
fizic sa devenim agresivi. Asadar, rolul furiei este acela de a proteja eul,
iar din aceasta actiune rezulta o mare dorinta de a ne asuma riscuri. Mai mult
decat atat, pentru a ne acomoda cu starea pe care furia ne-o da, gandurile care
ii corespund acesteia sunt negative, iar aceasta restructurare cognitiva ne
ajuta sa indeplinim actiunea dorita.
Este important sa acordam atentie factorilor
care ne declanseaza furia si sa ne protejam ca atare. In anumite momente,
exprimarea furiei in defavoarea reprimarii ei, poate fi contraproductiva. Sa
presupunem ca persoana pe care o iubim si o respectam ne raneste. Furia noastra
poate pune in pericol relatia, in special daca vrem sa-i raspundem persoanei
respective cu aceeasi moneda, facand-o sa simta vinovatie pentru rana pe care
ne-a produs-o. Daca ne exprimam furia, este posibil sa ne concentram pe reactia de furie in
loc sa ne gandim ce a declansat efectiv aceasta stare. Intr-o astfel de
situatia, furia ne ofera informatia de a ne proteja de persoana care ne-a
ranit. Dar importanta de a ramane atasati de persoana care ne raneste poate
ascunde faptul ca persoana de care noi suntem atasati este ranita. Poate ca
furia noastra incearca sa ne transmita acest mesaj. Intr-o astfel de situatie,
exprimarea durerii sau a tristetii provocate de acea persoana poate fi mai
productiva decat exprimarea furiei.
O
situatie in care am experimentat o jignire la adresa eului nostru poate
declansa furie in mod repetat de fiecare data cand situatia ne revine in minte,
fie ca este vorba de a fi tradat, inselat sau ranit atat in relatiile
personale, cat si in cele de la locul de munca.
Sistemul nostru emotional isi face treaba prin
a ne reaminti sa ne protejam sau sa cautam o solutie. Dar precum un cosmar care
revine, nu vom fi capabili sa alungam aceasta emotie din minte pana nu vom intelege cu adevarat ce a
declansat-o, pana nu vom incerca sa vedem cum putem actiona diferit in aceeasi
situatie sau pur si simplu pana nu gasim un final fericit care sa fie in
favoarea noastra.
Consecinta cognitiva a furiei ca raspuns al
jinirii este vazuta in relatia complexa dintre furie si empatie. Atunci cand
suntem furiosi, empatia noastra este mult mai scazuta fata de persoana pe care
suntem nervosi. Ceea ce face furia noasta este sa adune atat resurse fizice,
cat si cognitive pentru a opri ceea ce ne provoaca aceasta stare de amenintare.
O nedreptate perceputa presupune atat actiunea, cat si necesitatile care nu
sunt inhibate in ceea ce priveste a rani pe altcineva. Furia diminueaza starea
de a empatiza astfel incat sa reusim sa ducem la bun sfarsit interactiunea
necesara. Prin empatizarea cu celalalt vom fi preveniti de la a face ceea ce
este nevoie pentru a ne proteja, fiind asemanatoare cu o scuza la adresa
comportametului care ne-a ranit. Asadar, rezultatul furiei va fi acela de a
anula efectele empatiei si de a ne concentra pe propria protectie. Chiar si
asa, felul in care ne exprimam furia poate deveni critic atata timp cat folosim
expresii exagerate sau neadecvate care nu ne vor permite sa ne transmitem
mesajul.
Astfel,
ne putem intreba: faptul ca am raspuns cu furie unei persoane care nu s-a
purtat frumos cu noi ne-a ajutat vreodata cu adevarat?
Aceasta emotie provocata de furie rezulta din
dorinta de a pedepsi persoana care ne-a ranit (O’Gorman, Wilson si Miller,
2005). Mai mult decat atat, cercetatorii au aflat ca simplu gand ca pedespsim
pe cineva sau chiar pedepsirea lor ne va determina sa ne concentram pe furie in
continuare. Asa ca dorinta de razbunare sau cautarea ei nu ve va ajuta sa depasim
momnetul sau sa ne recuperam respectul pierdut in aceasta tradare. De asemenea,
dorinta de razbunare intr-o situatie in care am fost nedreptatiti vine ca
rezultat al umilintei sau rusinii pe care le-am trait in momentul respectiv.
Chiar daca relatia dintre rusine si furie este usor de recunoscut, cercetari
recente au descoperit momentele in care acestea doua sunt corelate si momente
in care nu sunt. Chiar daca deseori un temperament nervos este asociat cu
rusinea, studiile au infirmat aceasta supozitie in ceea ce priveste efectele in
randul sexelor. Potrivit studiilor, rusinea este corelata cu furia care este resimtita in urma
unei provocari, de exemplu, in urma unei critici. Tocmai de aceea este
important sa constientizam ce anume ne-a determinat sa raspundem cu furie si sa
avem in vedere care sunt celelalte emotii care se ascund in spatele acesteia.
Este important sa ne reamintim ca orice emotie
tratata la un nivel nesanatos nu este functionala, fie ca vorbim de tristete,
vinovatie sau entuziasm. Managementul furiei ne ajuta sa avem reactii rationale
la aparitia furiei si sa ne dezvoltam capacitatea de a reactiona intr-o maniera
sanatoasa. Acest lucru nu inseamna ca nu trebuie sa ne exprimam furia atunci
cand este cazul, ci sa nu raspundem cu agresivitate.
Capacitatea de a
anticipa efectele acestei emotii, recunoasterea cursului actiunii si
raspunderea la aceasta situatie intr-o modalitate sanatoasa sunt esentiale in
folosirea emotiilor noastre pentru a ne proteja.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu