Ne
petrecem o mare parte din viata avand o idee falsa despre ceea ce suntem cu
adevarat.
Credem
intr-un ‘’eu’’, care de fapt se bazeaza pe ganduri, pe amintiri, pe definitii
pe care le-am capatat prin intalnirile cu totii oamenii din viata noastra.
Mintea
noastra a crezut dintotdeauna ca ea este cea care face lucrurile sa se
intample, ca ea este cea care creeaza realitatea, si aceasta este una dintre
cele mai mari iluzii.
Ne
agitam, ce chinuim, depunem eforturi, avand senzatia ca in acest mod vom facem
lucrurile sa se intample, insa nimic nu se intampla fara ca voia divina sa
permita acest lucru.
Si
ajungem intotdeauna sa suferim, depunand atatea eforturi . Cu cat ne chinuim
mai tare, cu cat credem in gandul ca noi suntem cei care fac lucrurile sa se
intample, cu atat mai mult ne indeparta de adevarata sursa care are grija de
tot ceea ce se intampla in toate universurile, dimensiunile si timpurile.
Cu
cat incercam sa controlam lucrurile pe baza acestei voci a gandurilor din capul
nostru, cu atat ajungem sa suferim mai mult.
M-am
intrebat la un moment dat: Cine respira in corpul meu? Cine imi anima trupul in
fiecare dimineata?
Nu
trebuie sa fac nimic, nu trebuie sa ma alimentez la nici o priza pentru a
incepe in fiecare zi sa ma misc prin lume. Si asta inseamna ca undeva trebuie
sa existe o sursa invizibila care creaza totul, care ma creaza pe mine, care ma
pune in miscare, care traieste prin mine.
Multi
dintre noi credem o mare parte din timp, ca suntem gandurile noastre, si ca
aceste ganduri ne apartin, insa este oare adevarat?
Cand
ne-am nascut ne-am nascut puri de orice informatie, de orice credinta, insa
apoi am inceput sa primim defintiii, concepte despre cum e lumea, despre cine
suntem noi, si de acolo a inceput iluzia.
Ajungem
astfel sa crestem si vine un moment in care poti vedea clar, ca gandurile vin
de peste tot, ca tot ceea ce crezi despre tine, despre lume, este doar un
amalgam de ganduri ale tuturor oamenilor cu care am interactionat in viata
noastra.
Apoi
putem sa privim la trupul nostru si sa vedem ca el este compus din molecule,
atomi, particule, unde de energie, insa unde suntem noi in toata ecuatia asta?
Pentru
ca toate acestea trebuie sa aiba o sursa. Din moment ce putem sa privim trupul
nostru, devine clar ca nu avem cum sa fim el, din moment ce il putem
constientiza si observa.
Din
moment ce putem sa privim gandurile noastre si sa le observam devine clar, ca
nu avem cum sa fim ele, pentru ca un gand nu se poate vedea pe el insusi. Si
atunci ajungem sa vedem ca de fapt noi suntem martorii tuturor acestor lucruri.
Noi
suntem acel ochi din care totul este privit, si observat. Noi trebuie sa fim
una cu sursa.
Adevaratul
‘’eu’’, nu este cel bazat pe amintiri, pe defintiii care au venit de la toti
oamenii pe care i-am intalnit, ci este dincolo de toate acestea.
Adevaratul
eu nu este o serie de emotii, si poti vedea acest lucru, doar devenind complet
constient .
Doar
devino constient, ca intr-un joc, de mainile tale, de picioarele tale, de
culoarea gandului tau urmator, de respiratia care se manifesta in tine, si vezi
ce se intampla?
Esti
tu corpul tau, sau esti cel care priveste? Esti tu senzatiile tale, sau esti
cel care observa aceste senzatii? Esti tu respiratia ta, sau esti cel care o
priveste?
Incearca
sa-l gasesti pe cel care poate observa toate acestea. Si daca il poti gasi,
inseamna ca nu este real. Nu poti fii tu cel pe care il gasesti, pentru ca tu
nu ai cum sa te vezi pe tine insuti.
Cum
poate un gand sa se priveasca pe el insusi? El nu poate sa priveasca din el.
Tot
ceea ce exista in aceasta lume este o forma de gand. Inclusiv tu, cel pe care
il numesti tu, este tot o forma de gand.
Viata
asta e un vis, si nu este o metafora. Ne imbracam cu diverse personaje, si
aceasta viata se va sfarsi intr-o clipita.
E
important sa ne amintim cine suntem, ce suntem cu adevarat, pentru ca altfel
vom rataci prin viata, in iluzie si suferinta.
Intreaba-te
repetat: Cine sunt eu? Cine sunt eu? Cine sunt eu? Pana cand nu vei mai gasi un
raspuns, pentru ca orice raspuns ai gasi nu are cum sa fie decat un gand, decat
o idee despre cine esti cu adevarat.
Te
invit chiar acum sa raspunzi la aceasta intrebare intr-un comentariu , sa scrii
toate raspunsurile care iti vin in minte, pentru ca astfel poti afla tot ceea
ce nu esti, si de aici poti incepe sa dai la o parte tot ceea ce te acopera cu
adevarat, privind fiecare gand in parte si devenind constient/a ca tu nu esti
el.
Fa
asta chiar acum, cu dedicare.
Cine
esti tu?
Cu
drag
Cristina
Miculete
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu