Exista false prejudecati
legate de faptul ca noi, femeile, suntem foarte greu de multumit. Ca visam
printi bogati si frumosi, care sa ne asigure vieti perfecte. Ca doar cadourile
scumpe si vacantele petrecute in resorturi de lux, aflate in locatii exotice,
ne fac fericite. Dar acestea sunt doar mituri.
Pentru ca noi ne dorim
doar siguranta iubirii. O inima calda si primitoare, care sa devina universul
nostru, o inima in care sa ne simtim in siguranta.
Ne dorim protectia
bratelor puternice si primitoare ale omului iubit. Ne dorim sa ne daruim lui,
cu tot ce avem mai bun, sa il ingrijim, sa il rasfatam, sa il sustinem, sa il
iubim.
Ne dorim sa ne fie
inteleasa nevoia de a ne izola uneori, cu infrangerile noastre, cu visurile
noastre, cu lacrimile noastre…
Sa nu ne fie luate in
deradere placerile, nevoia noastra de momente romantice, straduinta noastra de
a mentine iubirea vie.
Ne dorim ca omul iubit sa
fie atent cu noi… sa ne priveasca duios, sa ne vorbeasca bland, sa ne atinga
doar cu dragoste. Ne dorim sa nu fim lasate niciodata sa ne simtim imbatranite,
nedorite sau neiubite…
Avem nevoie sa fim
alintate, sa plangem de fericire si sa radem in hohote.
Ne dorim sa fim
ascultate, sa fim intelese atunci cand suntem capricioase, sa fim incurajate atunci
cand ne pierdem increderea in noi.
Ne dorim ca omul iubit sa
pretuiasca momentele frumoase pe care incercam sa i le oferim. Sa ne fie
apreciate eforturile de a mentine o casa ingrijita si dragostea pe care o punem
in fiecare prajitura pe care o gatim si in fiecare cina.
Ne fac fericite cele mai
neinsemnate nimicuri.
Ne fac fericite gesturile
mici, dar facute cu suflet. Ne fac fericite atentia, zambetele si complimentele
sincere.
Tanjim dupa apropiere, ne
dorim sa fim vazute, sa fim admirate. Fiindca noi suntem alaturi de omul iubit
doar din dragoste si nu vrem sa transformam iubirea intr-o datorie.
Ne daruim neobosit
barbatilor nostri, coplesidu-i cu atentie, cu caldura si cu iubire. Dar ei uita
ca nevoile noastre inseamna mai mult decat „te iubesc-uri” declarate rar, decat
imbratisarile de bun gasit sau de bun ramas, decat mangaierile din momentele
pasionale de dragoste.
Ne fac fericite
calineriile din diminetile lungi de weekend. Ne fac fericite florile daruite
pur si simplu, fara nicio ocazie.
Ne fac fericite
schimbarile spontane de program, cand ni se propune sa lasam tot ce avem de
facut si sa mergem sa ne plimbam prin parc, sau poate sa vedem un film.
Ne fac fericite
biletelele lasate pe perna, pe usa, sau ascunse undeva in geanta, cu un „te
iubesc!” scris in graba.
Ne fac fericite mesajele
si apelurile neasteptate, in care sa ni se spuna: „Doar imi era dor de tine!”
Ne fac fericite acele
momente in care ne putem refugia in bratele iubitilor nostri, acolo unde ne
simtim protejate de toate relele lumii, acolo unde ne simtim iubite.
Ne face fericite orice ne
surprinde, o cina in oras, o iesire la munte, orice dovedeste ca omul iubit isi
doreste sa petreaca timp alaturi de noi si sa ne rasfete.
Ne fac fericite
sarutarile furate in graba, interesul fata de durerile si de temerile noastre.
Ne fac fericite toate
momentele romantice, in care simtim ca suntem iubite si dorite.
Atatea nimicuri ne fac
fericite… si toate acestea au in comun un singur lucru: iubirea.
Irina Binder
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu