RECUNOSTINTA – ritual zilnic

 

Cu totii privim in ograda altora si invidia, nemultumirile legate de propria existenta ne rod, gasind foarte rar timp sa ne indreptam atentia asupra celor ce au mult mai putin decat noi, moment in care putem vedea comoara din gradina noastra, fiind recunoscatori lui Dumnezeu, universului, pentru toate lucrurile frumoase si oamenii minunati din viata noastra.

In urma cu ceva timp am fost pusa in situatia de a pune pe hartie 10 lucruri pentru care sunt recunoscatoare, pentru care ii multumesc lui Dumnezeu, iar lista arata cam asa:

- multumesc pentru ca sunt un om sanatos

- multumesc pentru familia mea

- multumesc ca exista Adi in viata mea (atunci eram la inceput de relatie, dupa o lunga si frumoasa prietenie, iar azi suntem sot si sotie, pentru ca nimic nu e intamplator in viata)

- multumesc ca pot sa ma bucur de Mario (nepotelul meu, o comoara care acum asteapta o surioara, intre timp crescand considerabil numarul nepotilor din viata mea)

- multumesc pentru darul de a sti sa ascult oamenii care au nevoie sa-si descarce sufletul

- multumesc Doamne ca ai grija de mine in fiecare zi

- apreciez ca am primit parfumul preferat si un ceas, cadou de la Adi

- apreciez ca mami imi face prajituri

- apreciez ca am banii mei si mi-am permis sa-mi cumpar o pereche de blugi si o pereche de pantofi de Paste

- apreciez ca stau la curte si am un leagan din care seara, pot privi cerul

Marturisesc ca inainte de aceasta lista, de acel moment, nu priveam lucrurile din aceasta perspectiva si desi primele lucruri au venit firesc, natural, erau lucruri extrem de importante pentru mine, am intampinat mari probleme spre sfarsitul listei si asta pentru ca noi, oamenii, nu apreciem lucrurile marunte dar extrem de importante, considerand de cele mai multe ori ca ele ni se cuvin fara ca noi sa facem ceva, deasemenea, din pacate, abia atunci cand pierdem ceva sau pe cineva din universul nostru, ajungem sa-l apreciem cu adevarat.

Ar fi minunat sa luam ca exemple de putere si recunostinta, oamenii care se bucura, apreciaza, multumesc pentru faptul ca traiesc chiar daca nu se mai pot bucura de toate simturile si nu mai pot face toate lucrurile pe care noi din pacate de foarte multe ori le facem mecanic, oamenii care traiesc pe strazi si apreciaza cand primesc o lingura de ciorba sau un ceai pe timp de iarna, in timp ce noi suntem nemultumiti ca nu avem palate, masini de lux, conturi ,,grase”, vacante extravagante si lista poate continua.

Cu totii ne dorim sa avem parte de confort, este absolut normal, doar ca ar fi minunat sa stim sa apreciem ceea ce avem, sa privim partea plina a paharului, sa privim viata ca pe un dar de la Dumnezeu, sa ne bucuram de aceasta calatorie la sfarsitul careia cortina va cadea si tot ce vom lua cu noi este darul cel mai de pret ce se numeste suflet.

Alaturi de rugaciune, practicarea recunostintei zilnice este un instrument minunat prin care amintim acele lucruri, mai mici sau mai mari, pentru care ii multumim lui Dumnezeu.

Atat rugaciunea cat si practicarea recunostintei se pot face atunci cand simtim, ele sunt primite si apreciate mereu, le putem face dimineata pentru a ne incepe ziua cu liniste in suflet si incredere in fortele proprii, dar mai ales seara, dupa o zi in care am alergat, ne-am agitat, ne-am bucurat si am realizat o sumedenie de lucruri, multumind lui Dumnezeu pentru forta, intelepciunea, sprijinul, ghidarea acordate spre realizarea acestora, in final putand face si o planificare sumara a zilei urmatoare.

In incheiere, as vrea sa mai spun doar sa ne amintim mereu sa ii multumim lui Dumnezeu pentru lucrurile simple si pentru oamenii minunati din viata noastra, adormind mereu cu o imagine linistitoare in minte si cu credinta ca Dumnezeu ne iubeste.

www.uncoltdesuflet.wordpress.com