O mostra de fericire

A fost odată ca niciodată un discipol care îl întrebă pe maestrul său: ”Care este lucrul ce mă separă de adevăr?”. Maestrul îi zise: ”Îţi voi spune 12 povestioare care îţi vor părea simple, dar care sînt pline de înţelesuri adînci. Să meditezi asupra lor.

1. A fost odată o picătură într-un ocean ce spunea că nu există ocean. Tot astfel se întîmplă cu mulţi oameni. Trăiesc înăuntru lui Dumnezeu şi spun că nu există Dumnezeu.

2. ”Vreau să fiu liberă”, spuse picătura din mijlocul oceanului şi oceanul a ridicat-o la suprafaţă. ”Vreau să fiu liberă”, spuse din nou picătura şi soarele, auzind-o, o aşeză pe un nor. ”Vreau să fiu liberă”, spuse picătura încă o dată şi norul o eliberă, iar ea căzu în ocean.

3. O picătură deveni intelectuală şi mîndră de erudiţia ei. Deşi trăia în ocean, ea nu mai aparţinea oceanului. Deşi era înconjurată de miliarde de alte picături, se simţea singură şi neînţeleasă.

4. ”Nici o picătură nu este cu adevărat valoroasă. Viaţa unei picături este inutilă”, spuse picătura din mijlocul oceanului.

5. ”Fără îndoială, există un lucru de care mi-am dat seama: eu sînt mai importantă decît oceanul!”, spuse picătura din ocean.

6. ”Nu voi putea niciodată să ajung la ocean”, spuse picătura din ocean.

7. ”Ce-mi pasă mie de ocean?!”, spuse picătura din ocean.

8. Era odată o picătură care-şi regreta soarta. Era în mijlocul oceanului şi nu ştia nimic despre ocean.

9. O picătură din ocean chemă toate celelalte picături să i se alăture pentru a se răscula împotriva oceanului.

10.”Prin puterea cu care am fost investită, spuse picătura din ocean, de astăzi sînteţi excluse din ocean!”.

11. ”Tu te afli în mijlocul iubirii mele”, îi spuse oceanul picăturii. Dar picătura nu-l auzi, pentru că era plină de iubire pentru altă picătură.

12. ”Dacă aş putea cuprinde fiecare picătură cu dragostea mea, aş deveni ocean”, gîndi o picătură. Imediat, începu să reverse dragostea sa asupra tuturor picăturilor, pe rînd. Dar era o picătură care îi făcuse un rău şi, deși era capabilă de o mare iubire, picătura nu putu să o ierte. Pentru că nu putu să-şi reverse dragostea sa asupra ei, nu putu să devină ocean…”.

După ce ascultă aceste povestiri, discipolul îl întrebă pe maestru: ”A existat vreodată o picătură care a devenit ocean?”. Şi maestrul îi spuse ultima sa poveste: ”Era odată o picătură care căuta pacea și profunzimea oceanului. Dorinţa şi puterea de iertare îi era mare. Văzîndu-i aspiraţia, oceanul îi spuse: tu şi cu mine suntem una!.