„Iubirea adevarata este in afara fricii. Acolo unde este iubire
nu sunt nici asteptari, nu sunt cerinte, nu este dependenta. Nu iti cer sa ma
faci fericit; fericirea mea nu sta in tine. Daca ma vei lasa, nu am sa imi
plang de mila; ma bucur enorm de compania ta, dar nu ma agat de tine”. -- un citat de Anthony de Mello
Anthony
de Mello ne arata o cu totul si cu totul alta perspectiva asupra iubirii, ceea
ce in realitate, poate fi adevarata sansa a noastra de a iubi pur. In “Constienta –
Capcanele si sansele realitatii”, cuvintele lui Anthony de
Mello au un sens revelator.
„Egoismul corect, de fapt falsul egoism, pune in discutie
propria ta fiinta, decizia de a te iubi pe tine insuti, de a avea grija de tine
insuti apoi de aproapele tau”, spune Anthony de Mello.
„Daca
nu ai grija de tine, daca nu te iubesti pe tine si nu iti faci binele pe care
spui ca il faci pentru celalalt, consideri ca asta te face altruist? Nu faci
decat sa te minti si sa te sacrifici pe tine in favoarea celorlalti, crezand
astfel ca iubesti oamenii si ai grija de ei, dar de fapt iti hranesti propriul
ego, iti alimentezi imaginea buna despre sine, de om bun”.
De fapt... poate ca... voi ‚nu vreti sa fiti
fericiti’!
„
Primul pas pe care vreau sa-l intelegeti, daca vreti cu adevarat sa va treziti,
este acela ca voi nu vreti sa va treziti”.
Nu
vreti sa fiti fericiti. Vreti un mic test? Hai sa incercam. Nu va va lua decat
un minut. Puteti sa inchideti ochii in timp ce faceti asta sau puteti sa-i
tineti deschisi. Ganditi-va la cineva pe care il iubiti foarte mult, cineva de
care sunteti foarte apropiat, cineva care va este foarte drag si spuneti-i
acestei persoane in mintea voastra: „Mai degraba as vrea sa am fericirea, decat
sa te am pe tine”. Vedeti ce se intampla. „As prefera sa fiu fericit, decat sa
te am pe tine. Daca as avea de ales, fara indoiala ca as alege fericirea”.
Oare exista printre voi unii care au simtit ca sunt egoisti, atunci cand au spus asta? Multi, se pare. Vedeti cum ni s-au spalat creierele, incat am ajuns sa gandim: „Cum am putut fi atat de egoist?"
Oare exista printre voi unii care au simtit ca sunt egoisti, atunci cand au spus asta? Multi, se pare. Vedeti cum ni s-au spalat creierele, incat am ajuns sa gandim: „Cum am putut fi atat de egoist?"
Dar
uitati-va la cine e egoist. Imaginati-va pe cineva spunandu-va voua: „Cum ai
putut fi atat de egoist, incat sa alegi fericirea in locul meu?” N-ai simti
nevoia sa raspunzi: „ Scuza-ma, dar cum ai putut fi tu atat de egoist, incat tu
sa imi ceri sa te prefer pe tine in locul fericirii mele?!”
Odata,
o femeie mi-a spus ca, in copilarie, varul ei iezuit, a organizat o conferinta
in biserica iezuita din Milwaukee. El deschidea fiecare conferinta cu
cuvintele: „examenul iubirii este sacrificiul si etalonul iubirii este lipsa
egoismului”.
Extraordinar!
Am intrebat-o: „ Ai vrea sa te iubesc cu pretul fericirii mele?” „Da”, mi-a
raspuns ea.
Nu-i asa ca e nemaipomenit? Nu-i minunat? Ea m-ar fi iubit cu pretul fericirii ei si eu as fi iubit-o cu pretul fericirii mele – si asa am fi avut doi oameni nefericiti…dar, traiasca iubirea!
Nu-i asa ca e nemaipomenit? Nu-i minunat? Ea m-ar fi iubit cu pretul fericirii ei si eu as fi iubit-o cu pretul fericirii mele – si asa am fi avut doi oameni nefericiti…dar, traiasca iubirea!
Oamenii
nu vor sa fie fericiti. Ei doresc alte lucruri. Sau, mai exact: nu vor sa fie
fericiti in mod neconditionat. „Sunt gata sa fiu fericit, cu conditia sa am
asta, ailalta. Dar asta ar insemna, de fapt, sa-i spunem prietenului nostru sau
Dumnezeului nostru sau oricui: Esti fericirea mea! Daca nu te am pe tine,
refuz sa fiu fericit!
Nu
ne putem imagina sa fim fericiti fara acele conditii. Cam asa este. Nu putem
concepe sa fim fericiti fara ele. Am fost invatati sa plasam fericirea noastra
in ele.
Deci,
acesta este primul lucru pe care trebuie sa-l facem, daca vrem sa ne trezim –
ceea ce este acelasi lucru cu a spune: daca vrem sa iubim, daca vrem libertate,
daca vrem bucurie si pace si spiritualitate.
Ii provoc pe toti sa se gandeasca la ceva mai practic decat spiritualitatea, asa cum am definit-o eu – nu evlavie, nu devotament, nu religie, nu veneratie, doar spiritualitate – sa ne trezim, sa ne trezim!
Ii provoc pe toti sa se gandeasca la ceva mai practic decat spiritualitatea, asa cum am definit-o eu – nu evlavie, nu devotament, nu religie, nu veneratie, doar spiritualitate – sa ne trezim, sa ne trezim!
Priviti
la suferinta de pretutindeni, priviti la singuratatea, teama, confuzia,
contradictiile din inimile oamenilor, la conflictul launtric, exterior. Sa
presupunem ca cineva v-ar oferi o cale de a opri acea teribila scurgere de energie,
sanatate, de emotie care vine din aceste conflicte si confuzie. Asta ati vrea?
Sa presupunem ca cineva v-ar arata un mod prin care ne-am iubi cu adevarat unul
pe celalalt si am fi in pace si iubire. Va puteti gandi la ceva mai practic
decat asta? Dar, in schimb, voi aveti oameni ce gandesc ca marile afaceri sunt
mai practice, ca politica e mai practica, ca stiinta este mai practica.
„Ce folos avem pe Pamant, trimitand un om pe luna – daca noi nu
putem trai pe Pamant?”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu