Despre dragoste, pasiune și contopire.
“Corpul
meu e profund atașat de corpul femeii mele. Am de fapt două corpuri și, de
fapt, întreaga mea viață e dublă. Chiar dacă aș fi decerebrat, ca un animal de
experiențe, corpul meu ar fi încă îndrăgostit de corpul femeii mele.”
“Nevoia mea de
intimitate cu ființa cu care trăiesc merge mult mai departe decât viaţa
sexuală. Unii sunt speriaţi de viaţa de cuplu tocmai din cauza perspectivei de
a-l vedea pe celălalt în cele mai sordide situaţii. Dar dragostea mea se
hrăneşte tocmai din asta.”
“Îmi place să merg
la cumpărături împreună cu ea, să beau cafeaua împreună cu ea, să o privesc în
cadă, să pălăvrăgim despre OZN-uri. Îmi place s-o privesc cum mănâncă şi cum
pune hainele la uscat.”
“Când facem
dragoste, intimitatea noastră e lucrul cel mai preţios şi plăcerea noastră
depinde cu totul de ea. De fapt, fac dragoste două corpuri care se cunosc
infinit de mult şi care nu se mai satură, totuşi, redescoperindu-se. Ştiu ce va
face în fiecare clipă şi, totuşi, sunt mereu surprins. Cu cât îi ştiu mai bine
pielea şi tendoanele şi cutele şi gesturile şi cuvintele, cu atât mai intensă
şi mai disperată mi-e curiozitatea.”
“Intimitatea mea
cu celălalt corp al meu este permanentă, când dorm ştiu şi în vis că e lângă
mine, dar în orele de dragoste fizică ea devine totală. Atunci nu mai disting
privirea de atingere, tandreţea de violenţă, fericirea de suferinţă. Numai pe
ea o vreau pentru că numai pe ea o cunosc. Îi privesc, între coapse, “fluturele
cu aripi lipite somnoros” şi ştiu că e, cu adevărat, cel mai frumos lucru pe
care l-aş putea vedea şi atinge vreodată.
“Intimitatea
noastră, în casa noastră, în patul nostru, nu ne atenuează, ci ne protejează
bucuria erotică. Prin ea, totul devine erotic şi totul, oricât de frust şi de
îndrăzneţ, e ferit de vulgaritate. Numai într-un astfel de spaţiu protejat
corpul tău, ca şi mintea ta, se poate deschide cu totul explorării celuilalt.
Prin aceasta, sexul nu seamănă cu nimic mai mult decât cu visul. Când visăm,
tonusul muscular e abolit şi întregul corp ne este paralizat, lăsând astfel
mintea liberă pentru halucinare. Când facem dragoste, dimpotrivă, mintea ne e
abolită, iar corpul se scufundă în voluptate.”
Mircea
Cărtărescu,
Sorin
Tudor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu