Trecutul este plin de lectii, iar lectiile cele mai profunde pe care le avem de invatat provin in mare parte din marile "greseli".
"Trecutul este ceea ce iti amintesti, iti imaginezi ca iti amintesti, te convingi ca iti amintesti sau te prefaci ca iti amintesti." - Harold Pinter
Nu iti spune nimeni ca este usor. Nu iti spune nimeni ca este al naibii de
greu. Trebuie sa afli singur. Sa te chinui de unul singur. Sa te lupti cu cel
mai mare dusman al tau: TU. Sa scotocesti printre amintiri. Sa revii, iar si
iar, asupra unei actiuni pana cand ti se taie respiratia. Sa contrazici cu
incapatanare pe acel cineva care iti spune ca timpul vindeca de la sine. Sa ti
se usuce sangele de dor. Dor de ce? Cu timpul, aceeasi bruta de timp, dorul tau
nu mai are nici macar un obiect –chip fix. Intre timp, in prezent, a imbatranit
si el… Sa te convingi ca, de fapt, undeva unde nimeni nu vede si ajunge, acolo
da, acolo poate, in acel colt al inimii… tu crezi inca in iubire, cuvant
meschin, patetic ce se intampla intotdeauna doar altora.. Sa ti se stranga
inima de gestul dureros al unei iubiri care a ales sa plece. Sa bajbai in
prezent ca in cel mai negru intuneric, intrebandu-te pentru ce Dumnezeu te afli
aici. Chiar asa… Pentru ce? Sa aduci in ochii memoriei un gest pe care
l-ai facut mai demult. Pana cand in coltul inimii se strang milioane de pareri
de rau. Pe care sa le stergi cu nervi si descurajare. Sa strangi o mie de
“daca” la pieptul tau si sa-i strangi in brate ani la rand. Sa-ti sece puterea
de a ierta simplu, inocent. Sa cari cu tine zilnic o povara pe umeri si sa te
obisnuieste sa traiti impreuna, intr-o chinuita simbioza. Sa cazi prada
aceleiasi greseli. Sa lasi sa te raneasca cu aceeasi greseala cu care ai mai
fost ranita. Sa lasi trecutul sa iti dicteze prezentul.
Si toate astea ca sa intelegi. DOAR CA SA INTELEGI. Ca sa intelegi ca nu
esti tu cea care doreste binele celui pe care l-a iubit, ca era doar o persoana
ranita. Ca sa intelegi ca trecutul este un bulgare de zapada pe care, odata ce
l-ai rostogolit, nu il mai poti opri. Ca sa intelegi ca meriti speranta, ca e
dreptul tau viitorul, ca prezentul este unica ta sansa de a trai ACUM. Ca sa
intelegi ca trecutul este mai tacut si de temut dintre pradatorii de suflete.
Ca sa intelegi ca cineva care a tras de ate altfel decat ti-ai fi dorit la un
moment dat nu a gresit la randul tau. Ca sa stii ca iti poti rascumpara mintea
si sufletul in ghearele trecutului… Ca sa… In cate feluri si de cate ori te mai
poate rani ceva ce te-a ranit o data? In mii de feluri daca sentimentele nu au
fost ingropate niciodata. De mii de ori daca durerile, dezamagirile si
remuscarile nu au fost vindecate niciodata.
Imi pare rau, trecutule… Trebuie sa ma lasi. Iar eu trebuie sa plec. Ma asteapta prezentul. Si pe tine la fel.
Cum sa-ti schimbi trecutul si sa te eliberezi de greselile trecute
Trecutul, mai ales daca el nu este cel pe care ti l-ai fi dorit, poate fi o
arma cu doua taisuri. Niciunul din cele doua taisuri nu taie la exterior. Lupta
cea mare se poarta in interior. “De fiecare data cand dezgropi o suferinta
sau o greseala mai veche repetand-o iar si iar in mintea ta, sau si mai rau, de
fiecare data cand vorbesti cu cineva despre acea greseala, de fiecare data
spinteci un mormant”, afirma doctorul Robert Anthony pentru lawofattractionsecrets.com/blog/.
Durerile trecutului, esecurile, dezamagirile, remuscarile, greselile pot fi
eliberate facandu-le fata, stergandu-le cu buretele din mintea ta, refuzand sa
le acorzi o existenta prezenta. Cu bune, cu rele, trecutul trebuie inchis in
cutia mintii si adus la suprafata doar din cand in cand, cand amintirile produc
o stare de bine. Si problemele prezente au nevoie de o rezolvare. Si viitorul
necesita o oarecare pregatire intelectuala pentru a-i face fata. Trecutul
trebuie insa lasat in pace.
“A te gandi la trecut si a trai in trecut este moarte curata. De fiecare data cand faci asta iti intaresti cate putin convingerea ta in limitarile timpului. Gandindu-te la trecut, mai ales daca acesta iti face rau, inseamna a-ti adauga ani sigur in plus, inseamna a deveni mai vulnerabil si a atrage cu mainile proprii senilitatea”, spune acelasi psiholog.
Ceea ce poti face in cazul in care trecutul tau este dureros sau ai fost
raniti de altii este sa ierti. Iertarea este un lucru ironic. Nu este ironic
faptul ca iertand pe cineva te ajuti mai multe pe tine insati decat pe persoana
care are nevoie sa fie iertata?... Iertarea iti poate aduce eliberarea si are
puterea de a inchide trecutul in spatele tau. Poti merge mai departe cu fruntea
sus, fara a te lasa garbovita de povara trecutului. Daca nu poti ierta gestul,
actiunea sau comportamentul unei persoana incearca sa ierti persoana. Nu
trebuie sa ierti actul. Iarta doar persoana. Este un act personal care te va
face sa accepti actul persoanei respective si sa mergi mai departe,
eliberandu-te de povara care se afla in interiorul tau. Nu crezi ca se afla in
puterea ta? Sigur se afla in puterea ta.
Atunci cand iti alegi bucatile de trecut asupra carora te intorci, intoarce-te
asupra acelor franturi de trecut care iti sunt dragi si care nu sunt incarcate
de rau sau durere. Orienteaza-te asupra aspectelor luminoase si pozitive ale
trecutului tau. Cand te intorci la el, trecutul trebuie sa te prinda cu
zambetul pe buze… Acela este trecutul potrivit. Doar lui, trebuie sa-i dai,
TEMPORAR, dreptul sa revina la viata. Si chiar daca cineva se simte rau din
cauza unei actiuni ale tale trecute, iar tu ai incercat sa faci tot ce iti sta
in putinta pentru a indrepta acea greseala si a-ti obtine iertarea, tot ai
dreptul sa te poti ierta. Cine nu are??.... In loc sa te concentrezi asupra
lucrurilor din trecut pe care nu le poti schimba, concentreaza-te asupra
lucrurilor din prezent care pot fi schimbate. De ce nu am face asta? Ce ne
retine? Trecutul? Daca mai poate fi schimbat, schimba. Astfel, iti va fi astfel
mai usor sa “inchizi” trecutul. Daca nu mai poate fi nimic schimbat, lasa.
Lasa-l sa plece. Pe el trecutul tau. Cu tot ce e in el…
Ceea ce poti face in cazul in care consideri ca ai facut greseli in
trecutul tau sau ai luat decizii gresite este sa intelegi ca greselile nu ne
definesc niciodata ca persoane. Nu suntem nici greselile noastre trecute, nici
greselile noastre prezente. Iar greselile de fapt nu sunt greseli. Sunt doar un
efect al alegerii pe care ai luat-o la un moment dat crezand ca este cea mai
buna alegere pentru tine, crezand ca este drumul cel mai drept la momentul
respectiv.
Trecutul este plin de lectii, iar lectiile cele mai profunde pe care la
avem de invatat provin in mare parte din marile “greseli”. “Evenimentele
trecutului nu exista nicaieri in alta parte decat in amintirile tale, ceea ce
da nastere sentimentelor si gandurilor pe care le avem despre ele. Evenimentele
in sine sunt neutre. Le judecam bazandu-ne pe modul in care ne afecteaza.
Clasificam ca amintiri frumoase acele lucruri si evenimente
care au fost in beneficiul nostru. Clasificam in amintiri urate acele lucru
care ne-au facut rau. Nu evenimentele in sine raman cu noi, ci sentimentele
care ne raman din acele perceptii trecute. Si chiar daca nu putem schimba
amintirile evenimentelor, putem schimba interpretarea noastra asupra lor”.
(doctorul Alex Likerman in revista psychologytoday.com)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu