Acceptarea
este un dans de o viaţă. Cu cât dansezi mai mult, cu atât devii mai priceput.
Dar niciodată nu dansezi perfect.
Uneori oboseşti şi proclami: „Nu voi mai dansa”. Dar, pe urmă, în mod neaşteptat, te îndrăgosteşti – sau cineva îţi face o propunere de afaceri, pe care nu o poţi refuza. Indiferent cât de mult încerci, sau cât de mult te plângi, nu poţi opri dansul.
Greşelile fac parte din dans. Dar unii oameni nu ştiu asta. Afacerile lor dau faliment, sau partenerul îi părăseşte – iar ei îşi zboară creierii. Ei joacă pentru mize foarte mari.
Uneori luăm jocul puţin prea în serios. Uităm că suntem aici ca să învăţăm.
Avem nevoie să ne bine dispunem, să facem o pauză şi să ne bucurăm de dans în sine. Dacă nu învăţăm să râdem de noi înşine, din când în când, călătoria noastră devine greoaie şi apăsătoare.
Cu cât eşti mai nefericit, cu atât mai dificil devine dansul, pentru că trebuie să dansezi cu nefericirea ta. De aceea este atât de importantă acceptarea. Cu cât accepţi mai mult viaţa aşa cum este ea, cu atât dansul devine mai usor.
Uneori oboseşti şi proclami: „Nu voi mai dansa”. Dar, pe urmă, în mod neaşteptat, te îndrăgosteşti – sau cineva îţi face o propunere de afaceri, pe care nu o poţi refuza. Indiferent cât de mult încerci, sau cât de mult te plângi, nu poţi opri dansul.
Greşelile fac parte din dans. Dar unii oameni nu ştiu asta. Afacerile lor dau faliment, sau partenerul îi părăseşte – iar ei îşi zboară creierii. Ei joacă pentru mize foarte mari.
Uneori luăm jocul puţin prea în serios. Uităm că suntem aici ca să învăţăm.
Avem nevoie să ne bine dispunem, să facem o pauză şi să ne bucurăm de dans în sine. Dacă nu învăţăm să râdem de noi înşine, din când în când, călătoria noastră devine greoaie şi apăsătoare.
Cu cât eşti mai nefericit, cu atât mai dificil devine dansul, pentru că trebuie să dansezi cu nefericirea ta. De aceea este atât de importantă acceptarea. Cu cât accepţi mai mult viaţa aşa cum este ea, cu atât dansul devine mai usor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu