Irina Binder-Fluturi

 

„O carte este viața celui care a scris-o. Și-a pus în ea sentimentele, gândurile, munca și iubirea. Cărțile trebuie tratate cu respect, ele reprezentând însuși sufletul autorului.”

„Probabil că Dumnezeu ne trimite în viață persoanele potrivite, în momente potrivite, pentru a ne ajuta să depășim anumite etape, pentru a ne ajuta să evoluăm, pentru a ne ajuta să învățăm ceea ce trebuie, să ne regăsim, să ne iertăm, să iubim…”

„Necazurile – tocmai ele, care te pun la pământ și care te fac să crezi că nu vei reuși niciodată să te mai ridici – te fac să devii puternic. Nu știi niciodată cât de puternic ești, până când a fi puternic, este singura ta șansă să supraviețuiești.”
“Se spune că numai Dumnezeu are dreptul să ne judece. Nu știu de ce am impresia că tocmai El nu ne judecă, ci doar ne înțelege și ne iartă neobosit.”

“Dragostea înseamnă să înţelegi fără explicaţii, să crezi fără dovezi, să auzi fără cuvinte, să vezi cu ochii închişi, să simţi fără atingeri.”

“Un suflet liber este un suflet care iartă, care nu poartă încărcătura suferinţelor şi a dezamăgirilor... A ierta înseamnă libertate!”

“Am învăţat că a aştepta după alţii înseamnă timp pierdut şi amânări inutile. Am învăţat că nu are rost să mă zbat să fac parte dintr-o viaţă în care nu sunt dorită şi nici să rămân în locuri unde nu mai am niciun rost.”

 

“Nici o poveste nu seamana una cu cealalta, chiar daca toata au in comun iubirea. Din fiecare invatam ceva, altceva, despre noi insine, despre oameni, despre viata sau lipsa ei. Si dupa fiecare poveste, desi nu mereu ne schimbam, mereu ne reinventam. Devenim mai naivi sau mai realisti, mai curajosi sau mai tematori, mai increzatori sau mai sceptici, mai buni sau mai rai, mai calzi sau mai reci, iar intr-un final ne regasim.

Fiecare dintre povestile mele de iubire m-a invatat ceva. Am invatat sa astept, sa pierd, sa iert si chiar si sa urasc. Am invatat sa renunt, sa ma prefac, sa mint, sa ma mint, sa insel, sa ma insel ...

Am invatat ca a astepta dupa altii inseamna timp pierdut si amanari inutile. Am invatat ca nu are rost sa ma zbat sa fac parte dintr-o viata in care nu sunt dorit si nici sa raman in locuri unde nu am nici un rost. Am invatat sa fiu mai rezervat in a ma implica sufleteste si sa fac diferenta intre cei care ma iubesc si cei care doar ma folosesc. Am invatat ca ratiunea nu poate fi mereu in consens cu inima si ca ambele pot fi supuse ratacirilor. Am invatat sa respect si sa accept alegerile celorlalti, chiar daca acestea imi influenteaza viata si imi rastoarna universul. Am invatat ca iubirea nu trebuie pazita.

Am invatat ca nu merita sa plang dupa oameni care nu m-au iubit si care m-au abandonat. Ce acei care m-au insotit o perioada pe drumul meu, apoi au cotit brusc pe alte drumuri, nu au fost decat niste umbre, care doar m-au privat de soare ...

Am invatat ca responsabilitatea pentru toate evenimentele care contureaza mai mult sau mai putin viata unui om, este iubirea. Ca fericirea dar si toata nefericirea, durerile si bucuriile, momentele de extaz precum si decaderile, iluziile si praful ce ramane uneori in urma lor, transformarea si statornicia care definesc viata sunt controlate intr-un mod haotic de iubire si de modul in care noi, oamenii, ne abandonam. Pentru ca oamenii nu pot trai fara iubire si nu sunt meniti sa fie singuri. Pentru ca oricat de impliniti ar fi in plan familial, social, profesional, material sau din orice alt aspect care banalizeaza existenta umana, nu pot fi completi fara un suflet alaturi.

Uneori in goana dupa iubire acestia ajung in impasuri si sunt fortati sa faca alegeri care de multe ori ii poarta pe cai si mai pline de disperare. Multi dintre ei, insa, nu realizaeaza importanta si valoarea sufletului pereche, alaturi de care sa imparta pamantul, aerul, orizontul si viata si prefera sa se arunce orbeste in povesti de iubire incerte. Pentru ca iubirea nu este rationala si nu ne putem alege pe cine sa iubim. Pentru ca la capatul tuturor luptelor interioare intre inima si ratiune, inima este cea care ia decizia finala."