Love is life

Iubirea ne deschide calea spre spiritualitate, spre armonia sufletelor si frumusetea universului, caci doar iubirea se daruie neconditionat, fara teama de sacrificiu si fara a pretinde nimic in schimb. Si astfel il inalta si il innobileaza pe om. „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” spune apostolul Ioan

"Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei."Dumitru Staniloae

28 aprilie 2013

Ne putem controla emotiile? – controlul total versus lipsa controlului




Iubitul tau tocmai te-a insultat si simti deja cum iti creste tensiunea. Pentru un moment, pe masura ce corpul tau devine un izvor al resentimentelor, sansa ta de a ramane calma este destul de scazuta. Respiri profund. Brusc, in loc sa dai drumul avalansei de emotii negative pe care le simti, spui ceva demn si impresionant, poate chiar iertator.

Dar ai vorbit serios? Poate ca nu, dar a functionat. Aceasta atitudine te determina dintr-odata sa fii mai stapana pe situatie, granita dintre nesigur si stabil fiind echivalenta celor 10 minute in care invatam sa mergem pe bicicleta.

Astfel de scenarii sunt importante in Terapia Cognitiva. Aceasta demonsteaza ca emotiile noastre nu sunt ,,batute in cuie”, ci sunt flexibile.

Totul depinde de modalitatea in care alegem sa interpretam situatia. Spunti-va o poveste diferita fata de cea de mai sus si veti avea un raspuns emotional total diferit.

De asemenea, psihologia pozitiva este cea care ne poate influenta raspunsul emotional, mergand mana in mana cu terapia cognitiva, ambele fiind elemente importante de dezvoltare personala: poti schimba povestea pentru a-ti putea schimba emotiile. Dar de asemenea iti poti schimba comportamentul pentru a-ti schimba emotiile. In momentul in care vei raspunde diferit decat in mod normal, raspunsul pe care il vei primi va fi unul diferit. Daca vei juca rolul persoanei calme intr-un conflict, celui din fata ta ii va fi mult mai usor sa raspunda in aceeasi maniera deoarece va juca in continuare rolul impus de tine.

In legatura cu fluiditatea emotiilor din viata noastra, este cunoscut faptul ca in orice situatie avem controlul complet si flexibilitatea de a ne modela raspunsul. Indiferent ce se intampla, avem posibilitatea de a alege intre a fi furiosi sau calmi, plini de resentimente sau intelegatori – totul depinde de noi. Acest tip de comportament poarta numele de Teoria controlului total al emotiilor.

Aceasta teorie aduce cu sine presupunerea ca exista un fel de a fi ,,corect” de genul: daca ai un control total asupra faptului de a fi plin de resentimente sau iertator, iar iertarea este emotia pe care ,,trebuie” sa o simti, iar tu simti ura in loc de iertare, atunci ai picat testul.

Totusi, nu cred ca exista un fel potrivit de a fi. Desigur, prin alegerea cuvintelor, cineva poate da falsa impresie ca este, dar realitatea poate fi cu totul alta. Dar daca reprimi emotiile negative pentru a ramane la un standard ridicat, atunci nu mai este asa evident ca aceasta este modalitatea potrivita de a fi. Spre deosebire de psihologia pozitiva, nu cred ca gandirea pozitiva este intotdeauna un raspuns.

Auzim deseori de teoria ,,controlului total” al emotiilor acompaniata de o pozitie particulara de tipul: ,,Opreste-te din a simti X pentru ca poti. Este in puterea ta sa faci asta.” Secretul consta intr-un alt exemplu. Iti ofera o atitudine pozitiva, insa iti da posibilitatea de a intelege ca exista o serie de alte optiuni legate de ceea ce poti simti. Teoria controlului total al emotiilor poate fi numita si teoria tonomatului emotiilor. Poti alege piesa pe care vrei sa o asculti.

La polul opus acestei teorii, exista o alta pe care o numim Teoria lipsei de control. Simti ceea ce simti, iar nimeni nu poate face ceva in legatura cu asta. Desi emotiile noastre sunt implicite, noi ne dorim ca ele sa aiba efect asupra celorlalti. ,,Uite”, spunem noi, ,,acesta este felul in care ma simt. Obisnuieste-te cu asta.” Fie ca o exprimam din toate punctele de vedere, fie ca nu, emotia noastra este ceea ce este. O aluzie la aceasta teorie este o afirmatie de genul: ,,Ia-o de buna sau pleaca, dar asta nu o sa schimbe cu nimic ceea ce simt.” Este modalitatea de a transmite foarte clar ceea ce simtim.

Ne dorim ca oamenii din jurul nostru sa fie autentici cu noi, sa ne spuna ceea ce simt cu adevarat.

Accentuarea acestui aspect este o chestiune pragmatica. Speram ca oamenii sa-si citeasca si termometrele emotionale in mod corect pentru a vedea care este pozitia noastra fata de ei, cat si pentru a le spune daca atitudinile lor sunt stabile sau usor de schimbat. Realizam multe astfel de ,,citiri” intrebandu-i pe ceilalti: ,,Ce simti despre mine acum?” sau ,,Te iubesc” (desi nu suna ca o intrebare, se poate traduce ,,Ma mai iubesti?”).

Daca raspunsul tau emotional este incompatibil cu al meu (de exemplu, daca tu nu ma placi), sper ca raspunsul este flexibil si ca se va schimba cu ceva mai compatibil. Daca este compatibil cu al meu (de exemplu, tu ma placi), atunci sper sa nu se schimbe cu ceva mai putin compatibil.

Teoria lipsei de control elimina speculatiile noastre legate de felul in care oamenii se poarta fata de noi. Daca nu au control asupra a ceea ce simt, atunci singura intrebare este daca isi afiseaza onestitatea. Daca simt mai multe emotii in acelasi timp, este mult mai dificil sa vedem daca sunt onesti sau nu.

Ceea ce ar trebui sa retinem este ca nu suntem nici omnipotenti, nici fara potential, iar adevarul este undeva la mijloc. Exista putere in fiecare dintre noi, iar lucrul de care putem tine cont este abordarea noastra fata de emotii, o abordare care sa pastreze posibilitatea unor raspunsuri emotionale care sa alterneze, fara a ne preface ca simtim ceva ce nu simtim de fapt.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu