Dorinta

 

Vreau sa zbor si sa ma asez pe-un gand diafan ca un nor,
plutind pe aripi de vant pana la marginea cerului,
ca sa privesc apoi Dincolo...
dincolo de ceea ce este aici jos... atat de greu ...
dincolo de existenta pe care o simt in madularele imbatranite ale trupului de lut ...
Vreau sa ajung acolo, ca sa intorc privirea odihnita de jur imprejurul pamantului
si sa-i vad pe toti oamenii pe care-i iubesc odata si intr-o singura privire,
intr-o singura rasuflare a sufletului, intr-o bataie a inimii,
intr-un gand sa-i cuprind pe toti...
si privindu-i pe toti sa-mi ia foc privirea...
si simtindu-i pe toti sa-mi ia foc sufletul ...
Aprins apoi de dorul lor...sa dau foc pamantenilor,
aruncand cu bulgari de lumina peste gandurile lor.
Vreau apoi sa fiu ploaie si sa curg in ape prin toate poienile, prin toate albiile de rau,
prin toate padurile ...prin toata miristea campului, prin gradini inflorite si livezi inverzite
si sa iau si sa duc involburat toata mireasma lor, toata culoarea lor, toata podoaba lor,
ca sa o pun apoi in ochii care sunt tristi, in lacrimi care curg din inimi ranite,
din suflete vrajite ca sa nu vada, ca sa nu simta, ca sa nu traiasca , ca sa nu mai zambeasca...
si sa ma vars lin pe obraz-da din care sa rasara oameni nenascuti oameni, din care sa odrasleasca ingeri nenascuti ingeri, care apoi sa se ridice pe o raza de lumina pana in stele, pana in Soare...
Dincolo de lumea aceasta, dincolo de marginile si capatul ei ...pana la Dumnezeu.

Pr. Alin-Cristian Preotu