Viața ne așază pe toți în genunchi, mai devreme sau mai
târziu. Ce am simțit o să știu doar eu și Dumnezeu. Învăț să iubesc până la cer
şi înapoi.
Îți trebuie timp pentru cele mai multe
lucruri din viață: să ridici o casă, să înveți o meserie, să faci o mâncare. Și
totuși, timpul este inutil pentru cel mai important lucru în viață: întâlnirea
cu sinele, să știi cine ești dincolo de sinele de suprafață, de numele tău, de
povestea ta.
Sănătatea (fizică, psihică și
spirituală), este printre cele mai mari daruri ale vieții. Lipsa umorului este
nocivă pentru sănătate și fericire. Gândurile sunt lucruri vii, fascicule mici
de energie. Calitatea gândurilor determină calitatea vieții. O minte puternică,
disciplinată, cultivată zi de zi, poate face miracole. Gândurile sunt cele mai
valoroase comori personale ale fiecăruia. Ele ne ajută să trăim viața plenar
sau să ne înnegrim cu propria cenușă existențială. Gândurile depășesc orice
graniță și cine își stăpânește mintea, stăpânește, de fapt, lumea. Mintea
noastră este asemenea unei grădini și pentru ca aceasta să înflorească, trebuie
să o hrănim zilnic. Oamenii de știință afirmă că, într-o zi obișnuită,
fiecăruia dintre noi ne trec prin minte în jur de 60.000 de gânduri. Dintre
acestea, noi oferim valoare doar unora dintre ele. Gândurile de peste zi ne
definesc și ne formează imaginea de sine, iar noi ne vom simți după modul în
care gândim: frumoși, urâți, sănătoși, dinamici, lipsiți de entuziasm… Voia
bună aduce lumină în cuget și îl umple de o seninătate netulburată și perpetuă.
Un gând în stadiu incipient e ca un embrion: începe prin a fi cât un sâmbure,
apoi crește constant până capătă viață proprie. Gândirea care nu este
înrădăcinată în conștiință ajunge egoistă și disfuncțională. Inteligența
lipsită de înțelepciune este chiar distructivă.
Faptele vorbesc atât de tare, încât
cuvintele nu se mai aud. Situațiile de criză sunt o ocazie minunată de a ne
cunoaște cine suntem cu adevărat. Presiunile pot duce la performanțe mai bune,
așa cum diamantele se formează la presiuni uriașe. Când ieșim din starea de
bine, de confort apare oglinda adevărului în care vedem cine suntem cu
adevărat. Eșecul este un factor esențial pentru dezvoltarea personală. El ne
testează și ne deschide calea spre înțelepciune, spre creștere; personal,
profesional sau spiritual. Creștere interioară, simțiri și sensuri psihice,
apropiere de Dumnezeu, atenție față de semeni sunt câteva din beneficiile
eșecului. Singura modalitate de a ne face mai bună și mai frumoasă ziua de
mâine este să conștientizăm greșelile de astăzi. Ne putem trezi în fiecare
dimineață cu resurse nelimitate de energie și entuziasm, dacă ne cunoaștem
menirea în viață. Lucrurile bune sunt atrase de cei care fac bine, iar când
dăruim tot talentul și devotamentul muncii noastre, de fapt, ne asigurăm o
experiență mai bogată a vieții, mai fericită și mai plină de sens. Depășește
standardele. Desprinde-te de mulțime. Dă tot ce ai mai bun. Pasiune.
Punându-ne din când în când în pielea
celuilalt, cu trecut și dureri, cu răni și răceală, începem să simțim iertarea,
compasiunea, împăcarea. Nu vedem lumea așa cum e ea, ci așa cum suntem noi.
Adică înțelegem lumea din jurul nostru prin prisma temerilor, limitărilor,
falselor ipoteze și prejudecăților pe care le avem. Păcatele le-am spovedit.
Odată limpezit geamul prin care vedem lumea, vor apărea gânduri, convingeri,
realități noi. Armonie. Nu trebuie să luăm mereu ceva de la viață și de la
ceilalți, ci să oferim. Singurul lucru pe care-l luăm cu noi la finalul vieții
este conștiința, de aceea se cuvine să o lăsăm să ne ghideze și să o spălăm în
apa vie a Duhului Sfânt. Ea ne va dicta că menirea noastră în viață este să-i
ajutăm, să-i mângâiem pe alții, într-un fel sau altul.
Chiar și în cea mai inacceptabilă și
dureroasă situație există ascuns un bine profund, iar în fiecare dezastru o
sămânță de lumină. Au existat de-a lungul istoriei o mulțime de oameni care,
confruntați cu boli grele, închisoare sau moarte, au acceptat ceea ce la prima
vedere era de neacceptat și astfel au găsit liniștea care depășește orice
înțelegere. Tocmai acceptarea inacceptabilului este cea mai mare sursă de
bucurie. În ce relații ești cu moartea? Sigur știi că o să mori, dar acest
adevăr rămâne un simplu concept mental până te întâlnești prima dată cu
moartea: un accident, o boală, moartea cuiva apropiat – moartea intră în viața
ta ca o conștientizare a propriei mortalități. E bine să accepți natura
trecătoare a tuturor formelor de viață și vei simți împăcare și liniște.
Fiecare moment al vieții noastre este o
minune, fiecare zi din viața noastră este un dar de care trebuie să ne bucurăm
neîncetat. Cuvintele, gândurile, acțiunile, gesturile pe care le facem
determină viața pe care o trăim. Trăiește prezentul, indiferent de ora pe care
o arată ceasul. Ține minte, nu există zi lipsită de importanță. Astăzi este cea
mai frumoasă zi din viața ta. Și mâine mai frumoasă ca cea de astăzi. Și poimâine.
Și tot așa. Zilele devin săptămâni, săptămânile se transformă în luni, iar
lunile în ani și, chiar fără să-ți dai seama, ajungi în Vârf. Nu uita că
schimbările pozitive se întâmplă lent, pas cu pas, delicat, frumos. Marile
salturi pozitive ale lumii au fost făcute prin pași mărunți, constanți, care au
rezistat testului timpului. Profunzimea ființei tale caută liniștea. Zgomotul
exterior îl auzim în viața cetății. Zgomotul interior sunt gândurile. Citește!
Roagă-te! Contemplă o icoană! Privește natura! Spală mintea și învață de la
natură ce înseamnă liniștea. În acea baladă dulce va vorbi Dumnezeu… Și mie, și
ție.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu