Toti ne dorim sa fim fericiti, sa ne simtim bine.
Pentru ca asta inseamna o calitate mai buna a vietii, nu? Dar putini stiu ca a
fi fericit si optimist inseamna si ca esti mai inspirat, mai creativ si mai bun
in rezolvarea de probleme.
In
numarul trecut al revistei, am realizat un intreg dosar despre gandirea
pozitiva, incercand sa va explicam in ce consta ea concret, care sunt pistele
false ale gandiri pozitive, asa cum este ea inteleasa de simtul comun. Am
subliniat mai ales faptul ca a-ti repeta la nesfarsit niste idei optimiste nu
duce nicaieri in absenta unor actiuni concrete, care sa te duca la o stare mai
buna.
Dar altceva este mai important de aflat: optimismul
si fericirea ne ofera un avantaj clar in cursa adaptarii la provocarile de zi
cu zi. Astfel, ca sa fim mai creativi, mai buni la dezlegat si rezolvat
probleme de tot soiul, inclusiv la cele de matematica, avem nevoie sa fim
intr-o stare buna. Depresivii si pesimistii sunt mai putin abili la gasirea
unor solutii – chiar si la lucruri nu foarte complicate.
Unii sunt mai fericiti decat altii
Ne
nastem cu predispozitia de a fi fericiti, optimisti ori pesimisti. Bun, dar
asta nu e totul! Felul cum alegem sa vedem realitatea, conteaza mult mai mult
decat mostenirea genetica. Si accentuez „felul cum alegem“. Pentru ca o
perspectiva roz sau gri asupra lucrurilor este, in buna masura, creatia
mintilor noastre. O alegere. Asadar, mai bine alegem perspectiva roz. Ne ajuta
mai mult.
Shawn
Achor este un simpatic psiholog si profesor la Harvard. De ani de zile, el
calatoreste prin lume si preda angajatilor si directorilor de corporatii
„catehismul fericirii“. Achor insista mai ales asupra faptului ca este aproape
obligatoriu sa fim, ca angajati ori sefi, fericiti, pentru a avea performante
profesionale bune.
Asadar, dragi sefi abuzivi, otarati si
agresivi, aflati de la mine, o data pentru totdeauna, ca, de vreti performanta
de la angajati, trebuie nu doar sa nu-i stresati pe acestia! Trebuie mai mult,
adica sa va asigurati ca le merge bine si sunt fericiti.
Starea
lor de bine se va reflecta nu doar in numarul mai mic de zile de concediu
medical, ci si in cifra de afaceri. Din pacate, Romania este inca tributara
mentalitatii ca supravegherea, teroarea si tipatul la subordonat il va face
pe acesta sa „stie de frica“ si sa treaca la munca mai cu sarg. Gresit, complet
gresit!
Relatiile noastre sociale
Relatiile
noastre sociale cu prieteni sau colegi sunt principala garantie a unei stari de
bine constante, a stresului scazut. Adica ne feresc de depresie si, in plus, ne
fac performanti. Suntem mai buni la ceea ce facem daca suntem bine tratati si
fericiti.
„Creierele noastre
sunt facute sa performeze excelent nu atunci cand sunt intr-o stare negativa
sau chiar neutra, ci cand sunt pozitive“, scrie Shawn Achor in cartea sa The
Happiness Advantage.
„Creierele
pozitive si optimiste au un adevarat avantaj biologic asupra celor negative“,
mai spune el. De ce? E simplu: daca suntem pozitivi, suntem mai proactivi, mai
atenti la ocazii care ne-ar putea duce pe o panta mai buna de rezolvare a unei
dificultati. In plus, suntem mai persistenti si ne repliem mai repede dupa esec
sau greseala.
Daca suntem pesimisti, renuntam mai
usor, suntem mai putin atenti la detalii care ar putea schimba cursul in bine,
mai axati pe informatiile negative, care ne confirma ideea initiala: ca oricum
nu merita sa ne apucam de asa ceva… Si, astfel,
cercul vicios se inchide. Din aceasta scurta expunere devine evident, cred, de
ce optimistii sunt si mai eficienti si mai norocosi. Pur si simplu, norocul lor
e o chestiune de atentie in marea majoritate a cazurilor. Ei vad mai repede
ocaziile. Si de persistenta.
Rolul emotiilor negative
Daca
suntem permanent in alerta, asteptandu-ne sa fim persecutati, certati, trasi pe
sfoara; daca suntem convinsi ca lumea nu e un loc prietenos si ca ce e mai rau
se poate intampla; daca ruminam posibilitati dezastruoase care se pot naste in
cutare si cutare moment, daca facem toate astea, probabil ca nu vom bifa prea
multe raspunsuri corecte la testele de inteligenta.
Nu pentru ca pesimistii ar fi mai
prosti. Absolut deloc! Ci pentru ca un filtru negativ de gandire ingusteaza
reflectia si plaja de actiuni pe care o putem aborda. Un filtru negativ
de gandire, de obicei, ne face atenti la supravietuire si siguranta.
Si,
pana la un punct, este util si adaptativ. Daca stramosii nostri ar fi fost cu
totul neatenti la pericole si nu le-ar fi anticipat, traind fericiti in pestera
si exersandu-si creativitatea in picturi rupestre, toata ziua, atunci noi nu am
fi fost azi aici.
Putem sa ne schimbam personalitatea?
A
fi optimist, sociabil sau, dimpotriva, pesimist si mizantrop este o trasatura
considerata, de cei mai multi, stabil. Asa o fi? Adevarul este ca, daca vrem sa
ne schimbam, o putem face. Creierul nostru este incredibil de plastic. Daca
putem renunta la o adictie puternica precum fumatul, de ce nu am putea renunta
si la un model negativ de gandire?!
Se considera ca sunt necesare cam 21 de
ore de practicat o anumita activitate, in mod constant, pentru ca acea
activitate sa fie inregistrata „in cap“ drept un nou obicei. Deci,
daca vrei sa te apuci de sport, chinuieste-te cam 21 de ore, esalonat, pe
cateva zile, si dupa acest interval creierul tau va cere, el singur, sa iasa la
alergare.
Pentru
ca tu tocmai i-ai inregistrat in sinapse un nou obicei. Si cand te gandesti ca
21 de ore nu sunt nici macar o zi, adunate… La fel se intampla cu pattern-urile
noastre de gandire. Daca, o perioada, „evacuam“ gandurile negre, constant si
constient, incetul cu incetul norii se risipesc si incepem sa vedem altfel
realitatea.
Cum sa iti “reformatezi creierul”
Shawn
Achor propune cateva principii care, aplicate cu asiduitate, vor face din
pesimistii carora le ploua si le ninge toata ziua, niste optimisti. Principalul
este sa doreasca acest lucru, pentru ca, asa cum spune el, „fericirea este
o etica a muncii“, un efort si nu un dat.
1. Sa urmam scopuri semnificative in viata. Sa avem, in primul rand, cate un scop si
sa facem tot ce trebuie pentru a-l atinge.
2. Sa „scanam“ lumea pentru a identifica
oportunitati de crestere personala, de noi relatii sociale, etc.
3. Sa cultivam o stare de spirit
pozitiva si,
mai ales, sa fim recunoscatori pentru ceea ce avem.
4. Sa ne alimentam reteaua de contacte
sociale si
sa ne intretinem bine prieteniile.
5. Sa devenim constienti chiar si de
cele mai mici momente de bucurie sau umor. Acestea pot duce
la avantaje incredibile de creativitate la locul de munca. Ca sa ne obisnuim sa
le recunoastem si sa le indentificam, este util sa tinem un jurnal, in care, la
sfarsitul zilei, sa scriem ce chestii bune s-au mai intamplat in acea zi. In
felul acesta, creierul se obisnuieste sa recunoasca lucrurile bune cu
prioritate.
6. Sa ne gandim la activitatile placute
pe care urmeaza sa le facem in viitor. Anticiparea lor,
a acestor recompense viitoare, este la fel de eficienta in a da un mic avant
creierului si a-l face mai productiv.
7. Sa fim binevoitori si sa facem bine
altora. Este
cru-ci-al!! Sa faci bine altuia iti face bine si tie.
8. Sa ne facem mediul mai pozitiv (culori,
aer etc.). Ajuta mult prezenta plantelor.
9. Sa facem sport. Nu
mai insist, ca stiti deja cat este de important pentru fericire si
„dopaminizarea“ creierului…
10. Sa limitam o perioada de timp
accesul gandurilor negative in campul constiintei. Dupa o vreme,
ele nu mai apar asa de repede.
11. Sa ne cheltuim banii, dar nu pe
obiecte, ci pe activitati. O pereche de pantofi de cateva sute de
euro ne face fericiti timp de cateva ore. Aceeasi suma cheltuita pe o excursie
(sau un curs de… echitatie) ne asigura amintiri pentru o viata.
http://www.psychologies.ro/
