Obiceiul martisorului, simbol ancestral al unui vechi
scenariu de innoire a timpului in pragul primaverii, este legat, conform
traditiei, de momentul mortii si nasterii simbolice a unei zeitati feminine
autohtone - Baba Dochia.
Martisor este si denumirea populara a lunii martie, luna inceputului de an
agrar.
Obiceiul martisorului s-a pastrat pana in zilele noastre
dar nu la cotele sensibilitatii de alta data.
In credinta populara martisorul simbolizeaza funia anului
care aduna, prin impletirea celor doua fire, cele 365 de zile calendaristice.
Culorile alb si rosu reprezinta cele doua anotimpuri opuse, iarna si vara, in
vechile societati traditionale fiind cunoscute doar aceste doua anotimpuri de
baza, primavara si toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.
Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul
zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator
firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba
reprezinta frigul iernii ce se incheia iar cea rosie caldura verii ce urma in
mod firesc in calendar.
Semnificatia martisorului s-a diluat odata cu trecerea
anilor. In trecut, el era confectionat de catre mame, care adaugau la snurul
bicolor, impletit din fire de lana (stramatura), cate o moneda de argint sau
chiar de aur si-l legau la mana copiilor in dimineata zilei de 1 martie,
inainte de rasaritul soarelui. Se credea ca, in felul acesta, copiii erau
aparati de rele si de boli si ca aveau sa fie sanatosi, precum argintul, si
rosii la fata, precum culoarea rosie din snur.
Fetele isi atarnau firul impletit la gat, in credinta ca
nu vor fi fie arse de soare peste vara, conform zicalei: "Cine poarta
martisoare / Nu va fi parlit de soare".
In comunitatile traditionale bucovinene fetele ofereau cu
multa bucurie martisorul, in ziua de 1 martie, flacailor din sat, obicei care
s-a pastrat pana astazi.
Martisorul era purtat de catre copii timp de 12 zile sau
pana la anumite sarbatori de primavara (Mucenici, Blagovistenie, Florii, Paste
), pana la inflorirea pomilor fructiferi sau a unor arbusti precum macesul. In
alte locuri, martisorul era purtat pana la sosirea pasarilor calatoare, cand
era aruncat in directia de unde veneau acestea rostindu-se: "Ia-mi
negretele si da-mi albetele". In cazul in care martisorul era purtat pana
la inflorirea pomilor, acesta se atarna pe crengile inflorite iar cu banul de
la fir se cumpara vin rosu, paine si cas proaspat pentru ca purtatorii,
simbolului de primavara sa aiba fata alba precum casul si rumena precum vinul
rosul.
Martisorul era un simbol purtat cu multa demnitate si
chiar solemnitate de catre membrii societatii traditionale, care evitau orice
comportament necivilizat in perioada in care martisorul le impodobea
imbracamintea.
Martisoarele din zilele noastre sunt confectionate manual
sau sunt procurate din magazine, fiind compuse tot din doua fire alb-rosii,
impletite din matase, la care se agata mici pandantive artizanale, care ar
simboliza norocul, sanatatea, iubirea etc, obiceiul pierzandu-si mult din
semnificatiile initiale.
Sursa:
CrestinOrtodox.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu