Un copil este intotdeauna loial, in
sufletul sau, parintilor, chiar daca parintii i-au spus lucruri urate, sau au
avut un comportament abuziv fata de el intr-un fel sau altul. Este cel mai
natural lucru din lume pentru un copil ca, la orice varsta, sa fie loial
acelora care i-au dat viata. Cand suntem criticati sau raniti intr-un anumit
fel de parintii nostri, traim din plin rana si ne insusim pe deplin critica din
loialitate fata de parinti. Daca ni se spune ca nu vom reusi sa facem nimic,
asta vom face in una sau mai multe domenii din viata. Daca ni se spune ca nu
suntem buni la un anumit lucru, probabil ca nu ne vom dezvolta niciodata acea
abilitate din loialitate fata de parintii nostri.
Din loialitate fata de acesti oameni care
ne-au dat viata, vom trai orice ne-au spus ei, intr-un fel sau altul, direct
sau indirect, sa traim. Si asa cum se stie, prin transferul transgenerational
al credintelor si al traumelor, parintii nostri traiesc si ei la randul lor
ceea ce au primit de la parintii lor.
A deveni constienti de aceste loialitati ne
poate duce catre eliberarea de povara unei vieti mai marunte decat sinele
nostru real. Dilema pe care o intampinam atunci cand descoperim astfel de
scenarii este urmatoarea: cum sa le schimbam fara sa simtim ca ne tradam
parintii, fratii si stramosii? A fi furiosi in legatura
cu aceste scenarii de viata nu ne ajuta prea mult, pentru ca prin furie plasam
vina pe cei care sunt si ei fara vina, la randul lor, pentru ca le-au primit de
la parintii lor.
Va propunem mai jos un exercitiu care ne
ajuta sa constientizam aceste loialitati si sa le eliberam cu respect:
“Relaxeaza-te, devino constient de corpul
tau si respira profund de cateva ori. Cand esti centrat, pune-ti urmatoarele
intrebari una cate una, cu pauza intre ele astfel incat sa poti primi
raspunsul:
Am curajul sa fiu mai fericit/a decat tata?
Am curajul sa fiu mai fericit/a decat fratele/sora mea?
Daca ai un raspuns emotional sau chiar un “Nu” direct, atunci imagineaza-ti ca persoana in cauza sta in fata ta si spune-i:
“Draga mama, te rog sa ma binecuvantezi sa
fiu mai fericita decat tine.”
“Draga tata, te rog uita-te spre mine cu blandete daca am curajul sa fiu mai fericit ca tine.”
“Draga tata, te rog uita-te spre mine cu blandete daca am curajul sa fiu mai fericit ca tine.”
Dupa ce ti-ai pus aceste intrebari cu
privire la membrii familiei imediate, acorda-ti cateva momente pentru a-ti
aminti fiecare membru al familiei despre care stii ca a suferit. Cateva
exemple: bunica care a nascut un copil mort; membri ai familiei care au murit
in Holocaust; prietenul apropiat/fratele/varul care a murit in accident de
masina; stramosii tai care au fost sclavi; sora ta care ar cancer; bunicul tau
care a fost orfan; membrii ai familiei care au murit in cel de-al doilea razboi
mondial.
Dupa ce ti-ai amintit de toti cei care au
suferit, repeta exercitiul de mai sus. Cei care au cauzat cea mai puternica
reactie emotionala sunt cei asupra carora trebuie sa te concentrezi.
Loialitatea noastra fata de cei care au suferit poate fi mult mai puternica
decat ne-am imaginat. Cand avem curajul sa le onoram cu respect soarta, le
putem cere si binecuvantarea. ”
Lucrul important este ca aceste loialitati
nu ne servesc nici noua insine si nici celor carora le suntem loiali. De cele
mai multe ori, cei carora le suntem loiali au murit de mult. Si asa cum nici
noi nu am vrea ca altii sa sufere in locul nostru, nici ei nu vor asta.
Identificarea si eliberarea loialitatilor ascunse este un aspect important al
muncii noastre interioare, pentru ca atunci cand facem asta, putem sa traim
mult mai usor viata pe care suntem meniti sa o traim, o viata binecuvantata de
abundenta in toate formele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu