De ce si cum iubim?

 

Pentru majoritatea cercetatorilor, emotiile desemneaza stari afective temporare induse de diverse cauze identificabile in spatiu si timp. Exista doua mari categorii de emotii: cele de baza sau universale (frica, bucuria surpriza, furia – numarul lor nu trece de zece) si cele mixte, care rezulta din combinarea celor dintai.

In sens extins, emotiile sunt evenimente sau stari din viata afectiva care presupun un ansamblu de trairi psihice specifice insotite de manifestari fiziologice si comportamentale.

Emotiile se inscriu in clasa mai cuprinzatoare a afectelor, termen care acopera intreaga gama a trairilor sufletesti. Afectele de durata, legate mai degraba de relatii decat de evenimente, sunt denumite sentimente.

Marile sentimente - Dragostea

In categoria marilor sentimente se inscriu prietenia si dragostea. Ambele se bazeaza pe o interdependenta relationala, dar difera prin modul in care se instaleaza si evolueaza.

In ceea ce priveste originea si modelul relatiei dintre sexe, avem de-a face cu o “disputa” intre psihanalistul Freud si etologul Eibl-Eibesfeldt. Primul considera ca legatura afectiva dintre mama si copil are la baza pulsiunea sexuala, in timp ce pentru al doilea relatia parentala este cea care determina si modeleaza comportamentele erotice de mai tarziu.

Este deja indubitabil ca sarutul s-a nascut din comportamentul de hranire gura la gura. La bosmiani si papuasi copiii erau hraniti cu mancare premasticata. Mamele din regiunile Padurea Neagra si Schleswig-Holstein continua si astazi aceasta practica “primitiva”.

Teza derivarii sarutului uman din comportamentul parental este sustinuta si de obiceiul transferarii unui obiect din gura in timpul sarutului dintre indragostiti (odinioara bucati de rasina la tinerii tirolezi din Hinterzillerthal, azi bomboane sau guma).

Daca originea sentimentului de dragoste este in comportamentul parental care inspira o stare de liniste, pace si armonia, procesul de indragostire este de cele mai multe ori fulgerator, simptomul caracteristic reprezentandu-l o tensionare brusca, ce da nastere unei stari de alerta erotica. Aceasta prima faza este cea mai pasionala.

Ipostaza indragostirii presupune 5 trasaturi comune dupa cum urmeaza:

• prezenta obsesiva a imaginii partenerului in gandurile persoanei indragostite

• idealizarea partenerului

• atractia fizica

• dificultatea de a suporta conflictele, despartirile sau absentele

• dorinta vie ca sentimentele sa fie reciproce

Mai departe, sentimentul dragostei poate evolua in directii diferite.

Se intampla, destul de frecvent, ca el sa se stinga rapid (acest fenomen este plastic descris prin formula “focului de paie”).

Relatia amoroasa dureaza o bucata de vreme, dar, treptat, interesul initial se poate diminua si cei doi descopera ca au prea putine puncte comune. Daca in euforia inceputului orice diferenta era privita drept indiciul unei fericite complementaritati, exact aceleasi deosebiri ajung sa fie considerate incompatibilitati.

Exista si varianta transformarii pasiunii in prietenie.

Evolutia sentimentului depinde de conceptia despre dragoste a persoanelor implicate. Astfel, putem vorbi despre 6 tipuri principale de iubiri desemnate prin tot atatia termeni sugestivi preluati din limbile latina si greaca:

LUDUS
Este felul de a iubi al celor care trateaza dragostea drept un joc. Ei se indragostesc frecvent, dar probabil ca nu izbutesc sa se ataseze mai profund, preferand sa “zboare din floare in floare”.

STORGE
Acest termen este grecesc si intelesul sau se apropie de cuvantul romanesc “tandrete”. Dragostea de acest tip se aseamana cel mai mult cu prietenia. Ea se naste incet si evolueaza usor, partenerii devenind tot mai legati unul de celalalt o data cu trecerea vremii. Daca ambii parteneri iubesc in stil storge, legatura lor va deveni indestructibila

MANIA
Mania este o dragoste obsesiva in care crizele de gelozie alterneaza cu accesele pasionale. Se crede ca mania ii caracterizeaza pe oamenii care nu au suficienta incredere in propria persoana.

PRAGMA
Pragma este si ea iubire si presupune un atasament sincer fata de partener, insa (constient sau nu), perechea se alege dintre persoanele a caror companie poate oferi diverse avantaje.

EROS
Interesul celui care iubeste in acest mod se indreapta prioritar catre calitatile fizice ale celui iubit. Frumusetea este valorizata in dauna insusirilor sufletesti sau intelectuale, deoarece dragostea e conceputa ca o sursa de satisfactii senzuale. Eros-ul se construieste pe un substrat narcisist.

AGAPE
Agape este dragostea total altruista, straina de orice interes si dispusa la orice sacrificiu. Aceasta dragoste nu urmareste nici macar rasplata reciprocitatii.

In definitiv, ce e dragostea decat o taina pe care o ascund indragostitii si o poarta in umbra, de frica luminii? Pasiunile fug de lumina – lumina le omoara. Indata ce taina se da pe fata, dragostea vestejeste, isi pierde fragezimea, vraja, devine ceva obisnuit, de toate zilele. – Mihail Drumes

http://www.garbo.ro/articol/Psihologie/6858/De-ce-si-cum-iubim.html