Copilul interior simte nevoia unui parinte care sa il
protejeze si sa il asigure ca totul va fi bine, ca poate totul, ca are pe maini
aripi invizibile care pot creste suficient de mult incat sa-l duca la
destinatia visata.
“Nu incetam sa ne mai jucam fiindca inaintam
in varsta
Inaintam in varsta fiindca am incetat sa ne mai jucam.” (Catherine Glennie)
Inaintam in varsta fiindca am incetat sa ne mai jucam.” (Catherine Glennie)
Eu sunt sentimentele
tale, visurile tale, fanteziile tale...
"Hei, ia asculta aici! Am obosit si m-am saturat ca zi de
zi sa ma ignori. Te duci la munca, iesi cu prietenii, dormi, mananci, iti
traiesti viata ca si cum eu nu as exista. Din cand in cand, cand esti depresiv
sau bolnav si zaci in pat, iti mai aduci aminte de mine, copilul dinauntrul
tau. Insa iti pasa cu adevarat de mine? Te intrebi vreodata cu adevarat ce
vreau eu? Si iata-ma cum stau aici, taind frunze la caini, asteptand ca tu
sa-ti dai seama de mine. Mai intai, parintii tai au inceput sa ignore parti din
mine. Treptat, tu ai continuat din punctul in care parintii tai au incetat
Iti mai aduci aminte de mine? Eu sunt
sentimentele tale, visurile tale, fanteziile tale. Sunt cel caruia ii placea sa
mearga in parc. Sunt cel caruia ii place inghetata, ii plac muntii, ii plac
razele de soare. Eu sunt cel care vrea sa se joace. Eu sunt de asemenea si cel
caruia ii place sa fie imbratisat si sa i se spuna ca este iubit. Eu sunt
copilul din interiorul tau, sunt Tu. Nu-mi pasa ca esti adult acum. De ce acest
lucru trebuie sa insemne ca poti uita de mine? (…) Crede-ma, a trai in lumea
voastra, a adultilor, este o lupta constanta, nu este usor.
Cum crezi ca ma simt eu cand ma indopi
cu mancare la cina, in timp ce tu vorbesti cu prietenii tai importanti, oameni
pe care nu ii placi cu adevarat? Unde se presupune ca ar trebuie sa ma duc cand
sunt manios si nu ma bagi in seama? Apoi te intrebi de ce ai indigestie si
probleme de greutate… De unde crezi ca vin problemele tale?
Stiu ca ai nevoie de prietenii tai
importanti. Stiu ca trebuie sa-ti castigi existenta. Stiu ca trebuie sa ai
grija de altii. Insa te-ai gandit vreodata ca daca ai fi devenit prietenul meu
nu ai fi avut nevoie de atat de multe lucruri de la ceilalti?
Te-ai gandit vreodata ca daca ai fi avut
grija de sentimentele tale si ti-ai fi apreciat micile tale dorinte, nu ai fi
avut nevoie de atat de multi bani ca sa ma potolesti? Te-ai gandit vreodata ca
daca ai fi fost mai dragut cu tine insuti, a avea grija de altii nu ar mai fi
asa o povara.
Stiu ca incerci sa obtii o functie mai buna ca sa ai mai mult
timp sa fii cu mine. Am simtit diversele terapii pe care le-ai incercat si care
iti fac din nou cunostinta cu parti din mine. Insa vreau sa cunosti TOT din
mine. Am obosit ca altii sa ma impinga si sa ma imbranceasca, acaparand totul
in locul meu. Vreau ca tu sa ma cunosti. Nu ma astept sa te schimbi peste
noapte. Am asteptat suficient de mult ca tu sa ma recunosti. Ca sa fiu cinstit,
o parte din mine nu va intelege niciodata cum ma poti trata in felul in care o
faci. De ce este atat de dificil pentru tine sa fii asa cum vrei?
Daca as fi fost literalmente copilul tau, m-ai fi ascultat si ti-ar
fi pasat de mine. Ei bine, sunt literalmente Copilul tau. Doar ca tu te-ai
obisnuit doar sa nu ma vezi.”
Extras din cartea "The Magical Child
Within You" al carei autor este Bruce Davis. Sursa fragment: www.cyc-net.org/cyc-online
Miracolul copilului
dinauntrul nostru
De ce am vrea ca macar din cand in cand sa ne reintoarcem catre
copilul din interiorul nostru? Conform Departamentului Indian Comportamental al
Stiintelor Socio-umane, un copil zambeste de 300 de ori pe zi, un adolescent de
30 de ori si un adult de 21 de ori pe zi… Un motiv suficient de puternic? Copilul
care exista in interiorul unui adult este, psihologic vorbind, cat se poate de
real. Copilul din interiorul nostru vrea sa vorbeasca. Copilul din nou vrea sa
fie gasit, sa fie ascultat, sa fie hranit emotional.
Copilul
din noi este uneori singur, plictisit, trist. Copilul din noi simte nevoia unui
parinte care sa il protejeze si sa il asigure ca totul va fi bine, ca poate
totul, ca are pe maini aripi invizibile care pot creste suficient de mult incat
sa-l duca la destinatia visata. Copilul din noi se minuneaza de formele norilor
de pe cer. Copilul din noi este creativ si spontan. Copilul din noi isi doreste
ca cineva sa ajunga la el. Copilul din noi vrea sa se opreasca pentru o secunda
si sa zambeasca la soare. Copilul din noi are nevoie de atentie, nu vrea sa fie
ignorat. Copilul din noi vrea sa se distreze. Vrea sa se joace uneori cu
mainile in namol. Vrea sa se maimutareasca in stilul propriu dupa o muzica care
nu ii spune intotdeauna prea multe. Copilul din noi iubeste libertatea si
fericirea.
“Este
posibil ca a fi copil sa nu fie doar a faza a biografiei cuiva, ci un strat al
felului de a fi aflat in mod constant acolo pentru toata viata? S-ar putea ca a
fi parinte sa nu fie doar o pozitie pe care un adult o ia fata de un copil sau
adolescent, dar si fata de sine, fata de copilul interior? “, iata niste
intrebari pertinente care ne sunt adresate in revista www.persephone-institute.com . De ce ne-am dori ca noi adultii
sa ne intoarcem spre copilul din interiorul nostru? De ce nu am vrea sa fim
parinti si pentru copiii dinauntrul nostru? Daca nu ne abandonam si nu ne
abuzam proprii copii, de ce am abandona sau abuza copilul din interiorul
nostru?
Daca l-am lasa, copilul din noi ar stii cum sa traiasca momentul
prezent. Un copil nu ar intelege chiar toate lucrurile, dar spre deosebire de
un adult si-ar putea vedea in continuare de fericirea sa, fara sa fie deranjat
de acest lucru. Copiii nu isi iau greselile atat de in serios si atat de la
modul personal. Suprinzator, dar copiii pot invata din greselile lor mai bine
chiar decat adultii si pot intelege mai bine decat noi ca sunt responsabili pentru
ele.
Copiii sunt lipsiti de grija si nu isi pierd timp pretios
gandindu-se obsesiv asupra milioanelor de probleme care exista si pot exista.
Copiii sunt mai flexibili si mai luminosi. Copiii nu se supara din nimic si au
mai mult curaj si mai multa disponibilitate pentru a-si asuma riscuri. Copiii
au o vitalitate incredibila. Copiii simt toate sentimentele intens. Acum simt
intens pentru un anumit lucru, in secunda urmatoare pot fi capabili sa simta
intens in privinta altui lucru. Ei nu judeca prea mult ceea ce simt si nu se
ataseaza prea mult de sentimentele lor.
Sigur, acum nu trebuie sa ne comportam ca niste adulti
iresponsabili si sa fugim ca niste copii de responsabilitatile noastre reale.
Ca in orice pe lumea aceasta, echilibrul este secretul implinirii. “In final
trebuie sa ne intoarcem la maturitatea noastra. Putem insa sa invatam din
experienta distractiva a copilariei. Sa invatam sa ne intoarcem memoria catre
vremurile amuzante ale copilariei si catre acele lucruri care ne faceau sa ne
simtim in siguranta, impliniti, fericiti. Construieste pe acele amintiri
intr-un fel care sa iti permita sa fii adultul responsabil influentat in bine
de copilul fara nicio grija din interior”, se arata pe wikihow.com
Copii vs adulti = Copii + adulti. Citate interesante despre
copilul interior
“Un adult este un copil cu straturi pe el”. (Woody Harrelson)
“Copiii nu au nici trecut, nici viitor; ei se
bucura de prezent, ceea ce putini dintre noi fac.” (Jean de la Bruyere)
“Vei gasi mai multa fericire crescand in jos
decat crescand in sus.”
(Anonim)
“Ca sa spun adevarul, putine persoane adulte
pot vedea natura. Multe persoane nu vad soarele. Soarele lumineaza doar ochii
unui om, insa straluceste in ochii si inima unui copil” (Ralph Waldo Emerson).
As aduce ca si completare un citat foarte frumos pe care l-am
descoperit pe yahoo answers: “De aceea ochii unui
copil sunt intotdeauna stralucitori. Fiindca ochii nostri oglindesc umbra
problemelor noastre”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu