Astăzi, fii blând şi răbdător cu tine.
Când te trezeşti dimineaţa, fii deschis la ceea ce are ziua să te înveţe.
Atunci când ţi se iveşte în cale o încercare dificilă, adu-ţi aminte că scopul
ei principal este să te ajute să te iubeşti pe tine însuţi şi pe ceilalţi
oameni cu care îţi împarţi viaţa. Când mergi seara la culcare, închide ochii şi
revezi-ţi ziua. Vezi acele momente când ai experimentat teamă şi înţelege felul
în care lipsa ta de amabilitate faţă de ceilalţi izvorăşte din neputinţa ta de
a avea răbdare şi compasiune faţă de tine însuţi.
Iartă-te pentru că eşti aspru cu tine şi afirmă că eşti
dispus să fii mai blând. Dă-ţi seama că acesta este un proces. Nu-l poţi grăbi,
sau face să se întâmple. Poţi fi însă plin de bunăvoinţă şi îi poţi permite să
se întâmple. Poţi învăţa să inviţi pacea să vină în mijlocul fricii tale.
Nu te poţi “forţa” să te iubeşti pe tine însuţi, aşa cum
nu te poţi forţa să-i iubeşti pe alţii. Iubirea începe cu acceptare. Practică
acceptarea – atunci când devii conştient că eşti critic cu tine însuţi şi cu
ceilalţi. Fii doar conştient şi acceptă ceea ce se întâmplă… nu te autopedepsi…
şi apoi îmbrăţişează-ţi experienţa cu afecţiune. Spune-ţi: “Văd că sunt critic
– şi asta înseamnă că sunt speriat”. A te accepta pe tine însuţi în fiecare
moment este o muncă spirituală. Este o practică permanentă. Din nefericire, nu
există scurtături.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu