Iubirea matura

 

Este acea iubire care apare atunci cand s-au potolit hormonii, cand s-au stins toate nalucirile tineretii, cand lasi nelinistile deoparte pentru ca ai capatat intelepciunea de a sti ce vrei. Iubirea matura este implinire. Tinerete spre copilarie. Este calitate. Inseamna reinnoire. Dovezi. Gesturi marunte. Poate mai putin curaj. Dar mai multa tarie de caracter.

Multi nici nu vor sa auda ca exista un altfel de Ea, un altfel de El, o altfel de Poveste, o altfel de iubire… o Iubire Matura, batatorita de ploi, uscata de soare, improspatata de roua, trecuta prin foc si sabie. Dar rabdatoare, respectuoasa, frumoasa… incredibil de frumoasa... Multi nici nu vor sa o numeasca iubire. Numesc iubire doar focul acela pasional care iti curge rapid prin vene, se lasa cu tunete si fugere naprasnice, te lasa cu lacrimi si suferinti adanci, cu cicatrici de neiertare si neputinte de uitare, te consuma din cap pana in picioare…

Multi numesc demodata aceasta iubire cu parfum de vechi si de nou, aceasta iubire tacuta si inteleapta… Multi nici nu vor sa inteleaga ca nu este neaparat necesar sa strigi acest sentiment cald si placut in toate colturile lumii, ca nu trebuie sa il expui galagios, ca nu trebuie sa faci parada de el, ca nu trebuie sa te bati cu pumnul de piept ca tu nu il lasi sa moara. Pentru ca il ai in ziua de astazi langa tine. Si il vrei si in ziua care va urma celei de astazi, celei de maine. Si il ai in continuare... Si de fapt sa faci ceva ca sa nu il lasi sa moara…

Multi cred ca fac referire la povesti de adormit copiii daca spun ca zilele, saptamanile, lunile, grijile, problemele, anul, anii, anii pot trece peste ea, iubirea matura, si ea, iubirea matura, sa nu se maturizeze de tot. Multi nici nu s-au gandit vreodata ca iubirea matura are gustul dulce amarui al vinului rosu. Acel vin rosu de esenta tare, mai bun pe masura ce trec anii, mai parfumat pe masura ce zace intre scandurile butoiului… Acel vin in care poti sa torni apa pentru ca tot nu o sa-i dezlegi savoarea, tot nu o sa-i alterezi gustul… acel pahar de vin caruia ii iubesti forma… acel pahar de vin caruia ii vezi zgarieturile, dar le accepti firesc gandind sagalnic ca vinul nu s-ar vedea atat de frumos in pahar daca zgarieturile nu ar fi acolo…. Acea iubire care accepta, cere, da, primeste… dar nu cere sa il transformi sau s ail schimbi pe celalalt ca sa il poti iubi. Acel vin care nu se oteteste peste noapte… aceasta iubire care nu se stinge brusc.

Iubirea matura nu iti da ameteli si batai de inima in stomac, dar iti da batai de inima regulate si pertinente, iti da echilibru. Nu te imbatraneste… nu, nu… iubirea matura este cea care te face sa te simti ca un copil, iubirea matura este cea in care pe chipul ridat al partenerului vezi ochii aprigi de adolescent. Iubirea matura este acea iubire care apare atunci cand s-au potolit toti hormonii, cand s-au stins toate nalucirile tineretii, cand lasi nelinistile deoparte pentru ca ai capatat intelepciunea de a sti ce vrei. Iubirea matura este implinire. Tinerete spre copilarie. Este calitate. Inseamna reinnoire. Dovezi. Gesturi marunte. Poate mai putin curaj. Dar mai multa tarie de caracter. Inseamna sa ajungi la destinatia calatoriilor tale. Sa gasesti sensul tuturor iubirilor care au trecut prin viata ta. Sa traiesti fericit. Sa-l lasi si pe celalalt sa traiasca fericit langa tine.

http://www.garbo.ro/

 

Gandeste-te la mine, iubitul meu!

 

Gandeste-te la mine iubitul meu cand vei vrea sa inaintezi, gandeste-te la mine cand vei vrea sa mergi mai departe, cand vei vrea sa o atingi, cand te vei pregati sa faci dragoste cu ea, gandeste-te la mine!

Gandeste-te la mine cand esti fericit, cand esti suparat, cand esti bucuros pentru orice reusita pe care ai avut-o, cand ploua sau cand este soare, cand zambesti si cand plangi.

Gandeste-te la mine si la cate am facut pentru tine, la viata pe care mi-am anulat-o pentru a fi a ta, pentru a fi langa tine, pentru a te servi, pentru a te sustine, pentru a te iubi neconditionat, pentru a te mangaia, pentru a te saruta, pentru a te face fericit, fara a cere nimic in schimb, fara a pretinde nici o recompensa, fara a accepta nici o promisiune, fara a solicita nici un cadou, fara a astepta ceva in contul daruirii si supunerii mele totale.

Gandeste-te la mine, cand viata nu va fi usoara, cand viata nu va fi foarte linistita, cand te vei simti implinit, cand vei fi realizat tot ceea ce ti-ai dorit, cand nu vei mai avea nici o piedica, nici un obstacol, cand te vei simti rege, stapanul universului si buricul pamantului.

Gandeste-te la mine si cand te vei trezi dimineata si cand te vei indrepata seara spre patul in care altadata ne iubeam, in care imi promiteai ca vei face orice pentru mine, in care ma mangaiai cu pasiune si in care erai cel mai fericit barbat de pe pamant.

Gandeste-te la mine in drum spre serviciu, in spatele volanului, cu cafeaua in mana, cu mana pregatita pentru a accepta telefonul meu, cand vei fi insetat si flamand, cand vei astepta o mana de ajutor, cand vei simti nevoia unui prieten, cand vei simti nevoia sa te descarci, cand vei vrea sa vorbesti cu cineva de incredere, cand vei vrea sa-ti pleci capul si sa oftezi, cand vei ajunge seara istovit si vei vrea o cina calda, cand vei simti ca ti se spulbera toate planurile, cand vei avea nevoie de incurajari, de vorbe linistitoare, de cuvinte calme si de sarutari fierbinti, cand nu te va mai astepta nimeni si cand nu-ti va mai raspunde nici un prieten sambata seara la telefon.

Gandeste-te la mine iubitule, dupa ce vei fi facut dragoste , dupa ce te va fi trimis la culcare, sau dupa ce se va imbraca si va pleca acasa, cand te vei imbraca si vei parasi camera de hotel, cand vei ramane singur, cu gandurile tale in casa construita de amandoi, cu amintirile multor ani de fericire, cu rasetele zglobii ale copiilor, cu trantitul pernelor si cu mancatul pe jos.

Simte-ma aproape de tine asa cum nu m-ai simtit cat timp am fost impreuna, simte-ma langa tine, sustinandu-te in toate, incurajandu-te in toate proiectele tale, oricat de stupide sau de puerile ar fi parut. Simte-mi mana pe umarul tau obosit de atata cautare, de atatea incercari si de atatea refuzuri, simte-mi mana calda pe mana ta disperata de atata durere si explicatii, simte-mi palma pe obraz, simte-mi respiratia linistita, cand te vei fi saturat de atingeri obositoare.

Gandeste-te la tine, scumpul meu drag, la greselile pe care le-ai facut, la defectele pe care le ai, la cele pe care ti le-am acceptat, la toate cate s-au intamplat, la incantarea de a ajunge acasa si la fericirea ce ne astepta acolo si oriunde.

Gandeste-te la tine, iubitul meu si cand iti va fi sufletul gol si atunci cand vei fi plin de incantare, cand te vei uita in oglinda sau cand iti vei vedea ridurile adancite din jurul ochilor, gandeste-te la cate ai fi putut salva, la cate ar fi putut fi altfel, la cata fericire sau durere ai produs, la cate lacrimi ai lasat in urma, la cate s-ar fi putut evita doar cu un cuvant, doar cu un gest… Fii sincer cu tine si recunoaste adevarul, chiar daca doare. Fii onest si priveste inapoi si nu-ti fie frica sa recunosti ce si unde ai gresit.

Gandeste-te la noi, iubitul meu, la ce frumosi eram odata, la cat de mult am crescut, la cat de frumos ne-am maturizat, la cat de impliniti am fost nu de mult, la toate planurile pe care le-am avut, la cele pe care le-am dus la bun sfarsit, la cate am fi putut face, la cate s-ar fi intamplat altfel.

Gandeste-te la noi si la tot ceea ce am cladit si la tot ceea ce am destramat dintr-un nimic, fara a lupta, fara a incerca macar sa invingem, priveste distrugerea dureroasa a unui imperiu personal, construit in ani si ani de incercari, intarit in mii si mii de lupte, incercat de multe alte asalturi.

Si daca ai chef sa plangi din nou si daca ai chef sa iubesti din nou, gandeste-te la mine! Si cand simti ca viata ta nu mai are nici un rost si cand simti ca vrei sa-mi faci rau, gandeste-te la mine!

Gandeste-te la mine, iubitul meu si marturiseste-mi totul, pentru ca voi fi acolo sa te ascult si sa te iert si sa te mangai si sa te iubesc neconditionat, asa cum am facut-o si o voi face intotdeauna.

Gandeste-te la mine iubitul meu si plangi din tot sufletul pentru tot ceea ce ai spus si pentru tot ceea ce nu ai spus, pentru tot ceea ce ai facut sau nu si asculta-ti inima si spune-mi “Iarta-ma, dar Te iubesc!”.

Un articol de Alexandra Popovici

http://www.garbo.ro/

 

M-am nascut cu un copil frumos in mine... Miracolul Copilului Interior

Copilul interior simte nevoia unui parinte care sa il protejeze si sa il asigure ca totul va fi bine, ca poate totul, ca are pe maini aripi invizibile care pot creste suficient de mult incat sa-l duca la destinatia visata.

“Nu incetam sa ne mai jucam fiindca inaintam in varsta
Inaintam in varsta fiindca am incetat sa ne mai jucam.” (Catherine Glennie)

Eu sunt sentimentele tale, visurile tale, fanteziile tale...

"Hei, ia asculta aici! Am obosit si m-am saturat ca zi de zi sa ma ignori. Te duci la munca, iesi cu prietenii, dormi, mananci, iti traiesti viata ca si cum eu nu as exista. Din cand in cand, cand esti depresiv sau bolnav si zaci in pat, iti mai aduci aminte de mine, copilul dinauntrul tau. Insa iti pasa cu adevarat de mine? Te intrebi vreodata cu adevarat ce vreau eu? Si iata-ma cum stau aici, taind frunze la caini, asteptand ca tu sa-ti dai seama de mine. Mai intai, parintii tai au inceput sa ignore parti din mine. Treptat, tu ai continuat din punctul in care parintii tai au incetat

Iti mai aduci aminte de mine? Eu sunt sentimentele tale, visurile tale, fanteziile tale. Sunt cel caruia ii placea sa mearga in parc. Sunt cel caruia ii place inghetata, ii plac muntii, ii plac razele de soare. Eu sunt cel care vrea sa se joace. Eu sunt de asemenea si cel caruia ii place sa fie imbratisat si sa i se spuna ca este iubit. Eu sunt copilul din interiorul tau, sunt Tu. Nu-mi pasa ca esti adult acum. De ce acest lucru trebuie sa insemne ca poti uita de mine? (…) Crede-ma, a trai in lumea voastra, a adultilor, este o lupta constanta, nu este usor.

Cum crezi ca ma simt eu cand ma indopi cu mancare la cina, in timp ce tu vorbesti cu prietenii tai importanti, oameni pe care nu ii placi cu adevarat? Unde se presupune ca ar trebuie sa ma duc cand sunt manios si nu ma bagi in seama? Apoi te intrebi de ce ai indigestie si probleme de greutate… De unde crezi ca vin problemele tale?

Stiu ca ai nevoie de prietenii tai importanti. Stiu ca trebuie sa-ti castigi existenta. Stiu ca trebuie sa ai grija de altii. Insa te-ai gandit vreodata ca daca ai fi devenit prietenul meu nu ai fi avut nevoie de atat de multe lucruri de la ceilalti?

Te-ai gandit vreodata ca daca ai fi avut grija de sentimentele tale si ti-ai fi apreciat micile tale dorinte, nu ai fi avut nevoie de atat de multi bani ca sa ma potolesti? Te-ai gandit vreodata ca daca ai fi fost mai dragut cu tine insuti, a avea grija de altii nu ar mai fi asa o povara.

Stiu ca incerci sa obtii o functie mai buna ca sa ai mai mult timp sa fii cu mine. Am simtit diversele terapii pe care le-ai incercat si care iti fac din nou cunostinta cu parti din mine. Insa vreau sa cunosti TOT din mine. Am obosit ca altii sa ma impinga si sa ma imbranceasca, acaparand totul in locul meu. Vreau ca tu sa ma cunosti. Nu ma astept sa te schimbi peste noapte. Am asteptat suficient de mult ca tu sa ma recunosti. Ca sa fiu cinstit, o parte din mine nu va intelege niciodata cum ma poti trata in felul in care o faci. De ce este atat de dificil pentru tine sa fii asa cum vrei?

Daca as fi fost literalmente copilul tau, m-ai fi ascultat si ti-ar fi pasat de mine. Ei bine, sunt literalmente Copilul tau. Doar ca tu te-ai obisnuit doar sa nu ma vezi.”

Extras din cartea "The Magical Child Within You" al carei autor este Bruce Davis. Sursa fragment: www.cyc-net.org/cyc-online

Miracolul copilului dinauntrul nostru

De ce am vrea ca macar din cand in cand sa ne reintoarcem catre copilul din interiorul nostru? Conform Departamentului Indian Comportamental al Stiintelor Socio-umane, un copil zambeste de 300 de ori pe zi, un adolescent de 30 de ori si un adult de 21 de ori pe zi… Un motiv suficient de puternic? Copilul care exista in interiorul unui adult este, psihologic vorbind, cat se poate de real. Copilul din interiorul nostru vrea sa vorbeasca. Copilul din nou vrea sa fie gasit, sa fie ascultat, sa fie hranit emotional.

Copilul din noi este uneori singur, plictisit, trist. Copilul din noi simte nevoia unui parinte care sa il protejeze si sa il asigure ca totul va fi bine, ca poate totul, ca are pe maini aripi invizibile care pot creste suficient de mult incat sa-l duca la destinatia visata. Copilul din noi se minuneaza de formele norilor de pe cer. Copilul din noi este creativ si spontan. Copilul din noi isi doreste ca cineva sa ajunga la el. Copilul din noi vrea sa se opreasca pentru o secunda si sa zambeasca la soare. Copilul din noi are nevoie de atentie, nu vrea sa fie ignorat. Copilul din noi vrea sa se distreze. Vrea sa se joace uneori cu mainile in namol. Vrea sa se maimutareasca in stilul propriu dupa o muzica care nu ii spune intotdeauna prea multe. Copilul din noi iubeste libertatea si fericirea.

“Este posibil ca a fi copil sa nu fie doar a faza a biografiei cuiva, ci un strat al felului de a fi aflat in mod constant acolo pentru toata viata? S-ar putea ca a fi parinte sa nu fie doar o pozitie pe care un adult o ia fata de un copil sau adolescent, dar si fata de sine, fata de copilul interior? “, iata niste intrebari pertinente care ne sunt adresate in revista www.persephone-institute.com . De ce ne-am dori ca noi adultii sa ne intoarcem spre copilul din interiorul nostru? De ce nu am vrea sa fim parinti si pentru copiii dinauntrul nostru? Daca nu ne abandonam si nu ne abuzam proprii copii, de ce am abandona sau abuza copilul din interiorul nostru?

Daca l-am lasa, copilul din noi ar stii cum sa traiasca momentul prezent. Un copil nu ar intelege chiar toate lucrurile, dar spre deosebire de un adult si-ar putea vedea in continuare de fericirea sa, fara sa fie deranjat de acest lucru. Copiii nu isi iau greselile atat de in serios si atat de la modul personal. Suprinzator, dar copiii pot invata din greselile lor mai bine chiar decat adultii si pot intelege mai bine decat noi ca sunt responsabili pentru ele.

Copiii sunt lipsiti de grija si nu isi pierd timp pretios gandindu-se obsesiv asupra milioanelor de probleme care exista si pot exista. Copiii sunt mai flexibili si mai luminosi. Copiii nu se supara din nimic si au mai mult curaj si mai multa disponibilitate pentru a-si asuma riscuri. Copiii au o vitalitate incredibila. Copiii simt toate sentimentele intens. Acum simt intens pentru un anumit lucru, in secunda urmatoare pot fi capabili sa simta intens in privinta altui lucru. Ei nu judeca prea mult ceea ce simt si nu se ataseaza prea mult de sentimentele lor.

Sigur, acum nu trebuie sa ne comportam ca niste adulti iresponsabili si sa fugim ca niste copii de responsabilitatile noastre reale. Ca in orice pe lumea aceasta, echilibrul este secretul implinirii. “In final trebuie sa ne intoarcem la maturitatea noastra. Putem insa sa invatam din experienta distractiva a copilariei. Sa invatam sa ne intoarcem memoria catre vremurile amuzante ale copilariei si catre acele lucruri care ne faceau sa ne simtim in siguranta, impliniti, fericiti. Construieste pe acele amintiri intr-un fel care sa iti permita sa fii adultul responsabil influentat in bine de copilul fara nicio grija din interior”, se arata pe wikihow.com

Copii vs adulti = Copii + adulti. Citate interesante despre copilul interior

“Un adult este un copil cu straturi pe el”. (Woody Harrelson)

“Copiii nu au nici trecut, nici viitor; ei se bucura de prezent, ceea ce putini dintre noi fac.” (Jean de la Bruyere)

“Vei gasi mai multa fericire crescand in jos decat crescand in sus.” (Anonim)

“Ca sa spun adevarul, putine persoane adulte pot vedea natura. Multe persoane nu vad soarele. Soarele lumineaza doar ochii unui om, insa straluceste in ochii si inima unui copil” (Ralph Waldo Emerson).

As aduce ca si completare un citat foarte frumos pe care l-am descoperit pe yahoo answers: “De aceea ochii unui copil sunt intotdeauna stralucitori. Fiindca ochii nostri oglindesc umbra problemelor noastre”.

http://www.garbo.ro/

 

In ziua in care m-am iubit cu adevarat

 

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa mai incerc sa am intotdeauna dreptate si de atunci am gresit mai putin.

O alta bijuterie a scrierii face inconjurul internetului si este atribuita lui Charlie Chaplin, despre care se spune ca ar fi compus-o la implinirea varstei de 70 de ani (16 aprilie 1959). Nu se stie insa cine este de fapt autorul real al textului-farsa, insa unele voci si surse sustin ca Alison & Kim McMillen sunt autorii de drept.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am realizat ca nelinistea si suferinta mea emotionala nu erau nimic altceva decat semnale de avertizare ca traiesc impotriva propriul adevar. Astazi, stiu ca aceasta se numeste … Autenticitate.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inceput sa realizez cat de mult poate rani pe cineva incercarea de a-ti impune dorintele asupra sa, chiar daca stii ca timpul nu este potrivit si ca persoana respectiva nu este pregatita si chiar daca acea persoana esti tu insuti. Astazi, stiu ca aceasta se numeste… Respect.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa-mi doresc o altfel de viata si am inceput sa inteleg ca tot ceea ce mi se intampla ma invita sa cresc, sa ma dezvolt. Astazi, stiu ca aceasta se numeste … Maturitate.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inteles ca in toate imprejurarile ma aflu la locul potrivit, in momentul potrivit si ca totul se intampla exact atunci cand trebuie. Si de atunci, am putut sa ma linistesc. Astazi, stiu ca aceasta se numeste… Incredere in sine.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa mai imi fur singur timpul si m-am oprit din a-mi face proiecte uriase pentru viitor. Astazi, fac doar ceea ce imi aduce bucurie si fericire. Fac lucrurile pe care iubesc sa le fac si care fac ca inima mea sa se inveseleasca. Le fac in maniera mea si in propriul ritm. Astazi, stiu ca asta se numeste… Simplitate.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, m-am eliberat de tot ceea ce nu era bun pentru sanatatea mea – mancare, oameni, lucruri, situatii si tot ce ma tragea in jos si departe de mine. La inceput am numit aceasta atitudine egoism sanatos. Astazi, stiu ca aceasta se numeste… Iubire de sine.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa mai incerc sa am intotdeauna dreptate si de atunci am gresit mai putin. Astazi, am descoperit ca aceasta se numeste… Modestie.

In ziua in care am inceput sa ma iubesc cu adevarat, am refuzat sa mai traiesc in trecut si sa ma ingrijorez in privinta viitorului. Astazi, traiesc doar pentru moment, unde TOTUL se intampla. Astazi traiesc fiecare zi, zi de zi, si numesc aceasta… Implinire.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inteles ca mintea mea ma poate ravasi si ma poate imbolnavi. Insa pe masura ce m-am conectat la inima mea, mintea a devenit un aliat pretios. Astazi, stiu ca aceasta conexiune se numeste… Intelepciunea Inimii.

Nu mai avem nevoie sa ne temem de discutii aprinse, de confruntari si alte tipuri de probleme cu noi insine sau cu altii. Chiar si stelele se ciocnesc si din zdrobirea lor se nasc lumi noi. Astazi, stiu ca ACEASTA ESTE VIATA!