Pentru că de fapt nu știu
să definesc în cuvinte ce este iubirea…Pentru că făcând totuși
asta, mă simt de parcă aș
alerga într-un câmp cu flori de soare, cu maci roșii
și alte delicate flori de câmp, eu și
ploaia și cerul albastru. Pentru că totuși
sunt curioasă și nu mă pot abține,
pentru că vreau să știu, să aflu tot, am să încerc, am să mă joc
plină de seriozitate și purtând în colț
de ochi un zâmbet, am să spun:
…
Iubirea este atunci când dăruiești
necondiționat și îți
pasă de cel de lângă tine. Când poți pune, în
mod autentic, binele lui mai presus de egoismul personal si asta fără să ai
senzația că te pierzi sau te risipești
sau aluneci în jos. Când nu simți nevoia să-l îngrădești
și să-l limitezi, când îl accepți
chiar dacă nu-l înțelegi. Când nu vrei să-l schimbi, nici
măcar în mod subtil.
Iubirea este atunci când îndrăznești
să-i expui celui ce-l iubești vulnerabilitățiile
tale, știind că el niciodată nu te va răni.
Când îl lași să ți se
cuibărească în suflet, să cerceteze toate cotloanele, toate potecile
labirintului tău interior. Când nici măcar în gând, nu e nimic rău ori critic
la adresa celuilalt.
Cu siguranță este
iubire atunci când crezi în cel de lângă tine. Când știi
că cel iubit este un om ca și tine și este
supus greșelii. Când vrei să-i fie bine, chiar și
fără tine în ecuație. Când te întâlnești
în punctele cele mai profunde și asta nu neaparat legat de anumite
preferințe culinare, muzicale, etc.
Iubirea este adevărată atunci când ți-o
asumi. Când o trăiești în realitate și
nu în întuneric. Când lupți pentru ea, când nu te dezici și
n-o vinzi pentru 13 arginți. Când nu ai nevoie de o mie de cuvinte
pentru a-i spune celuilalt că-l iubești. Când îți
este suficient să-l privești și sa-i
prinzi mâna în a ta. Când nu simți nevoia
să-i închini ode ori versuri exagerat demonstrative, parcă pentru a te convinge
pe tine mai întâi că probabil iubești. Când îți
este bine și tăcând lângă cel ce-l iubești,
fiind vorba de tăceri pline de conținut. Când
te implici cu toată ființa și îți
asumi responsabilitatea ei.
Când ești
compatibil în minte și suflet. Iar în iubirea dintre un
bărbat și o femeie, când nu limitezi cunoașterea
doar la atingere fizică. Dragostea se face și nu este o
simplă împerechere. Și aici, este valabil principiul
dăruirii. Iar iubirea este atunci când îl simți pe
celălalt și comunici total și
prin atingeri.
Când nu uiți să te
joci. Când ești umăr în umăr și
mergi mână în mână în aceeași direcție. Când
vorbele ți le susții prin
fapte. Când simți că te îmbogățești
cu cel de lângă tine, iar el simte la fel. Când construiești
împreună. Când plămădești o altă viață.
Când nu îl folosești pe celălalt pentru interese
personale. Când nu-l manipulezi și nu-l minți.
Când îl respecți și îl asculți.
Când simți că tot ceea ce trăiești
este plin de demnitate, de firesc, este pur și simplu,
complex și adânc.
Iubirea este atunci când poți
ierta din tot sufletul. Când nu trădezi. Când în dreapta ori în stânga ta,
chiar e cineva care ți-e sprijin, reazăm, zâmbet, suport, împlinire.
Când crești alături de celălalt, chiar dacă în
ritm diferit. Când nu ești în competiție
ci în completare cu cel iubit. Când te simți în
siguranță.
Iubirea este atunci când….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu