Love is life

Iubirea ne deschide calea spre spiritualitate, spre armonia sufletelor si frumusetea universului, caci doar iubirea se daruie neconditionat, fara teama de sacrificiu si fara a pretinde nimic in schimb. Si astfel il inalta si il innobileaza pe om. „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” spune apostolul Ioan

"Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei."Dumitru Staniloae

15 ianuarie 2015

Mihai Eminescu si cele mai frumoase versuri de dragoste din lume!




Astazi se implinesc 165 de ani de la nasterea poetului national Mihai Eminescu. Este un moment cand vrem sa va presaram in suflete o atmosfera romantica, in spiritul marelui poet roman.

Aceasta este o selectie a celor mai frumoase versuri de iubire pe care le-a scris poetul national. Va dedicam aceste strofe de dragoste:
*
In lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvorasc scantei ...
Dar, oricit ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s ! (De ce nu-mi vii )
*
Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or sa cada rinduri-rinduri. (Dorinta)
*
Ne-om razima capetele-unul de altul
Si surizind vom adormi sub inaltul,
Vechiul salcim. - Astfel de noapte bogata,
Cine pe ea n-ar da viata lui toata? (Sara pe deal)
*
Ah! cat esti tu de mandra si frumoasa
Cand razi, cand plangi, cand ma saruti, cand ah!
Cuprind in mani eu capul tau geloasa!
Si sarut ochii-ti plini de lacrimi, ah!
Ei stralucesc ca stelele focoase
Ce-ntr-a junie-mi noapte lumina!
Si te iubesc, si te sarut, te-ador,
Amorul meu, nespusul meu amor! (Iubitei)
*
Inc-o gura - si dispare...
Ca un stalp eu stam in luna!
Ce frumoasa, ce nebuna
E albastra-mi, dulce floare! (Floare albastra)
*
De-as avea o porumbita
Cu chip alb de copilita,
Copilita blandisoara
Ca o zi de primavara,
Catu-ti tine ziulita
I-as canta doina, doinita,
I-as canta-o-ncetisor,
Soptind soapte de amor. (De-as avea)
*
A noastre inimi isi jurau
Credinta pe toti vecii,
Cand pe carari se scuturau
De floare liliecii.
Putut-au oare-atata dor
In noapte sa se stinga,
Cand valurile de izvor
N-au incetat sa planga. (Cand amintirile)
*
Caci dorul meu mustrari o sa-ti tot spuie
Si sarutindu-te am sa te cert
Cu dezmierdari cum n-am spus nimanuie.( Gandind la tine )
*
Piara-mi ochii tulburatori din cale,
Vino iar in san, nepasare trista;
Ca sa pot muri linisiti, pe mine
Mie reda-ma! [ Oda (in metru antic) ]


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu