Renunţă la bagaje

Cum ar arăta ziua de astăzi dacă ai lua decizia de a inventaria ceea ce ai pus în bagajele pe care le porți cu tine de ceva vreme? Cum ar arăta acest final de an dacă ai decide să renunți la bagajele emoționale care au îngreunat călătoria ta, dar și a celorlalți? Cum poți face loc noului în viața ta dacă nu ești dispus(ă) să renunți la tot ceea ce este vechi și care nu îți mai este de nici un folos?
Călătoria cu viteza iubirii spre Noul An va fi una cu totul specială, așa încât a sosit timpul să mai verifici încă o dată ceea ce dorești să iei cu tine!

„Ori de câte ori ducem cu noi prea multe bagaje psihice, noi riscăm să nu fim prezenţi în momentul de faţă. Insistenţa noastră de a căra după noi tot felul de lucruri personale, oriunde ne-am duce, ne face să ratăm oportunităţile minunate care ne ies în faţă.Bagajele psihice pot avea toate formele şi mărimile, solicitându-ne cel puţin tot atâta energie ca şi un bagaj fizic uriaş. Ele se manifestă sub forma convingerilor şi sensibilităţilor egoului, dramelor din trecut, agendelor secrete, manipulărilor subtile, dorinţelor mărunte, rănilor percepute, nevoilor „speciale”, comparaţiilor, competiţiilor şi altor tipare negative de control.

Datorită lor, lumina spiritului nostru lăuntric rămâne îngropată, iar frâiele sunt preluate de egoul nostru. Noi cheltuim foarte multă energie pentru a transporta aceste bagaje inutile de colo-colo. Ele ne împovărează nu doar pe noi, ci şi pe cei din jurul nostru. Numărul bagajelor pe care le ducem cu noi este revelat de oftaturile, crizele şi minciunile din viaţa noastră. Bagajele psihice includ toate ataşamentele nerostite, judecăţile critice, atitudinile, dezamăgirile, temerile, disconforturile, barierele protectoare, remarcile sarcastice, manevrele de izolare şi agendele necinstite sau inconştiente pe care le târâm după noi de-a lungul călătoriei noastre de zi cu zi.

Inutil să mai spun, împachetarea şi târârea acestor lucruri inutile oriunde ne-am duce nu  face decât să ne împovăreze, să ne încetinească şi să ne priveze de conştiinţa momentului prezent. Cu alte cuvinte, ele ne scot din armonia fluxului universal, şi din păcate fac acelaşi lucru şi cu cei din jurul nostru. Bagajele psihice reprezintă o mare povară pe aripile noastre, împiedicându-ne să ne cantonăm în acea atitudine vibraţională absolut necesară pentru a călători cu viteza iubirii.

Renunţă la control şi lasă-te dus de val

Este uşor să îţi dai seama dacă duci după tine prea multe lucruri în călătoria ta prin viaţă.Ori de câte ori călătoreşti cu bagaje psihice nenecesare, mintea îţi este agitată, împovărată şi iritabilă, iar inima goală şi închisă. Cu cât vei călători cu mai puţine bagaje, eliberat de diferitele poveri psihice, ataşamente, aşteptări şi nevoi ale egoului tău, cu atât mai magică ţi se va părea viaţa.Călătoria cu bagaje puţine este foarte eliberatoare. Ea creează o vibraţie pozitivă care îţi înconjoară literalmente corpul şi atrage în viaţa ta experienţe fericite, uneori de-a dreptul magice, care te ajută şi te susţin. Viaţa pare întotdeauna astfel atunci când eşti integrat în fluxul divin.

Nu căra după tine bagajele altor persoane

În zilele noastre, atunci când urci în avion, una din primele întrebări care ţi se pun este dacă ai fost rugat de altcineva să îi iei bagajul cu tine. Este foarte important să răspunzi negativ la această întrebare, căci lucrurile altora pot face un foarte mare rău. Dacă
răspunzi afirmativ, fie trebuie să renunţi la bagajele străine, fie rişti să ţi se refuze urcarea la bord. Acelaşi principiu se aplică şi pentru bagajele psihice. Spre exemplu, după mai multe şedinţe de terapie pe care le-am făcut cu mulţi ani în urmă, am realizat că eu continuam să duc cu mine bagajele mamei mele, păstrate de ea încă din timpul războiului. Mama nu m-a rugat niciodată să fac acest lucru, dar eu „m-am oferit singură”, simţindu-mă prost din cauza experienţelor trăite de ea în copilărie, când a fost prizonieră de război în Germania nazistă. De aceea, m-am decis de mică să o protejez şi să o ajut să nu se mai simtă vreodată la fel de vulnerabilă. M-am implicat atât de mult în cărarea acestui bagaj încât senzorii mei psihici au devenit un radar mereu activat la maxim pentru a detecta orice stare a mamei mele, orice disconfort, orice emoţie negativă şi orice gând nefericit.

Ori de câte ori mama se simţea vulnerabilă, consideram de datoria mea să intervin şi să pun capăt acestui proces. Inutil să precizez că acest lucru mă epuiza, iar pe mama o enerva de moarte. La urma urmelor, nu făceam altceva decât să încerc să îi controlez sentimentele, ceea ce o determina să mi le ascundă, ca să nu mă facă să mă simt neconfortabil. Practic, ne luptam pentru cine să îi care bagajele ei, iar această luptă a continuat ani la rând. Aşa cum acceptarea de a lua bagajul altcuiva în avion te poate arunca în închisoare, la fel, acceptarea bagajului mental al unei alte persoane te poate arunca într-o închisoare psihică.

Primul meu instructor în domeniul intuiţiei, Charlie, a insistat foarte mult asupra acestui aspect şi m-a atenţionat în mod repetat: „Sonia, dacă doreşti să călătoreşti fără prea multe bagaje după tine, vezi-ţi de treburile tale şi nu-ţi mai băga nasul în oala celorlalţi oameni.”
A durat o vreme până când am învăţat această lecţie, dar sfatul lui Charlie s-a dovedit corect. Ori de câte ori m-am oferit să duc bagajele altora în călătoria mea prin viaţă m-am băgat singură în necazuri, şi niciodată nu am avut parte de vreo satisfacţie. Aşa cum spuneam mai devreme, la fel ca şi tine, şi eu sunt o simplă ucenică în călătoria cu viteza iubirii; nu sunt o maestră. Încă mai am de învăţat multe lucruri.

Propriul tău bagaj

Chiar dacă duci cu tine bagaje în plus, nu trebuie să te simţi prost. Nu există om care să nu ducă mai multe bagaje decât este dispus să recunoască (adeseori, chiar decât este conştient că duce). Din păcate, această povară iese întotdeauna la iveală în cele mai nepotrivite momente şi atunci devine extrem de evidentă. În astfel de momente, devino conştient de ea şi de inutilitatea ei. Sunt lucruri care nu mai sunt necesare nimănui, nici măcar ţie. Conştientizează ce duci cu tine: amintiri din trecut care te împiedică să te implici în momentul prezent. În mod surprinzător, acest act de conştientizare este suficient pentru a diminua acest bagaj, cel puţin pentru moment. Simpla recunoaştere a inutilităţii sale este suficientă pentru a-l reduce la o dimensiune suportabilă, astfel încât să nu te mai sufoce şi să te tragă în jos, pe tine şi pe cei din jurul tău. Încearcă acest lucru. Vei vedea că te vei simţi mai uşor de fiecare dată.

Pe de altă parte, atunci când îţi pasezi bagajele altor persoane, aşteptând ca ele să le ducă în locul tău şi negând că îţi aparţin, tu intri automat într-un flux dizarmonios. Mai mult decât atât, le îngreunezi şi celorlalţi zborul, ceea ce nu este drept. Este ca şi cum ai folosi ambele suporturi pentru braţe ale scaunului pe care stai aşezat. De altfel, dacă eşti de părere că ceilalţi nu îşi dau seama că aceste bagaje îţi aparţin, află că te înşeli. La fel ca şi tine, şi ei pot recunoaşte cu uşurinţă care bagaje le aparţin şi care nu. De aceea, du-ţi singur bagajele pe care doreşti să le iei cu tine. Prin asumarea poverii, aceasta îţi va deveni în scurt timp aparentă şi astfel te vei debarasa în mod natural de ea.

Marea provocare constă în a-ţi da seama dacă duci cu tine un bagaj emoţional în exces. De multe ori, noi ne obişnuim atât de tare cu bagajele noastre încât nici măcar nu ne mai dăm seama că le ducem cu noi. Aici intervin de regulă ceilalţi tovarăşi de călătorie, şi îndeosebi membrii de familie şi prietenii, care ne transmit feedbackul lor prin replici de genul: • Ce ţi s-a întâmplat? • Te simţi bine? • Care este problema ta? • Acum de ce te-ai mai supărat?• Te-am supărat cu ceva? • Nu te mai comporta atât de copilăreşte. • Ce ai?

Călătoria ideală este cea în care duci cu tine cele mai puţine bagaje posibile. Vestea bună este că atunci când te decizi să renunţi la un anumit bagaj împovărător, Universul îl înlocuieşte întotdeauna cu un altul mai uşor, mai fericit, mai comod, mai plin de iubire şi mai frumos.

Renunţă la bagaje

Cea mai bună modalitate de a-ţi da seama dacă duci cu tine bagaje vechi este starea ta de spirit din timpul zilei. Cum te simţi când te duci la culcare după o zi obişnuită: fericit sau deprimat, obosit, morocănos, plin de resentimente, mânios şi golit de energie?
Dacă îţi simţi inima uşoară, înseamnă că în ziua respectivă ai călătorit fără prea multe bagaje. Dimpotrivă, o inimă grea arată că ar trebui să îţi reconsideri ataşamentele şi să renunţi la o parte din ele. Partea frumoasă este că tu eşti singurul care decide cum doreşti să călătoreşti prin viaţă. Cea mai rapidă modalitate de a te despovăra este practica detaşării. Spune-ţi pur şi simplu cu voce tare: „Renunţ la…”, iar apoi renunţă.

Iată câteva exemple de bagaje în exces la care merită să renunţi:

• Dorinţa ca viaţa să fie previzibilă şi lamentarea, atunci când aceasta se dovedeşte imprevizibilă.
• Interpretarea evenimentelor de genul motivelor neaşteptate de supărare, schimbărilor subite de planuri, dezamăgirilor, traficului aglomerat şi stărilor de spirit ale altor oameni ca fiind atacuri la adresa ta.
• Insistenţa ca ceilalţi oameni să facă ce vrei tu şi forţarea lucrurilor până când obţii ceea ce doreşti de la ei.
• Acţiunea atunci când te simţi stresat, obosit sau flămând, speriindu-i pe ceilalţi prin reacţiile tale.
• Lamentările, plângerile, criticile, bârfele, linguşirile, sarcasmele, tratamentul tăcerii (acordat celor care nu-ţi fac pe plac) şi retragerea într-o izolare îmbufnată.
• Neexprimarea dorinţelor tale, lăsându-i pe ceilalţi să-şi dea singuri seama care sunt acestea, eventual pe cale telepatică.
• Suferinţa amară cauzată de un eveniment din trecut şi aşteptarea ca prezentul să-ţi aducă aceeaşi suferinţă.
• Perierea pe faţă a celor din jur, dublată de resentimente secrete faţă de aceştia.
• Refuzul de a te adapta la societate.
• Modul de a acţiona ca şi cum numai tu contezi.
• Modul de a acţiona ca şi cum tu nu ai conta deloc.
• Atitudinea defensivă.

Aruncă-ţi bagajele

Dacă te simţi secătuit de energie, îngrijorat de ceva şi gata să te lamentezi, înseamnă că duci cu tine un bagaj psihic inutil, la care trebuie să renunţi. Dacă vei recunoaşte acest lucru, vei câştiga bătălia pe jumătate. Tot ce trebuie să faci pentru a elimina bagajul psihic este să îl arunci mental, la fel cum ai arunca un bagaj fizic plin cu lucruri inutile care cântăresc foarte mult. Asta-i tot. Ca să îţi fie mai uşor să faci acest lucru, ia cu tine o pietricică şi pune-o în buzunar. Ori de câte ori doreşti să îţi uşurezi povara, scoate pietricica din buzunar şi arunc-o. Acest gest simbolic îţi va reaminti să renunţi la problemele, lamentările, grijile, poverile, stresul, nevoia de control, mânia, indignarea şi celelalte bagaje psihice pe care le duci cu tine şi care te trag în jos. Tu eşti singurul care poate alege ce anume doreşti să duci în călătoria ta prin viaţă. Nimeni nu te poate obliga să duci o povară pe care nu doreşti să o duci. Te asigur că nu există nimic spiritual sau superior din punct de vedere moral în a duce cu tine o povară foarte grea.

Etichetează povara

Dacă doreşti să călătoreşti cu viteza iubirii, este necesar să îţi arunci „lucrurile” inutile. Aşa cum nu putem trece de punctul de control într-un aeroport fără a renunţa la lichidele şi la substanţele volatile pe care le avem la noi, în mod similar, noi trebuie să renunţăm la atitudinile toxice şi volatile din comportamentul nostru dacă dorim să urcăm pe o vibraţie superioară. Egoul nostru imatur şi centrat în el însuşi devine un obiect periculos de contrabandă în timpul zborului la o altitudine foarte mare. El include toate convingerile noastre negative, toate tiparele noastre negative, toate aşteptările şi toate obişnuinţele noastre care au la bază teama, cum ar fi:

• Sentimentul că eşti îndreptăţit să ai anumite pretenţii
• Convingerea că eşti cineva special
• Judecarea celorlalţi şi considerarea lor ca fiind proşti, nebuni sau nedemni
• Nerăbdarea
• Sentimentul că eşti superior, mai bun decât alţii, şi că îi poţi controla
• Sentimentul că eşti inferior şi că te poţi lăsa controlat de alţii
• Privirea vieţii prin filtrul urâţeniei, nu prin cel al frumuseţii

Ori de câte ori descoperi că nu mai eşti integrat în fluxul armoniei, întreabă-te ce „lucruri” psihice nenecesare duci cu tine.

Aruncă aceste lucruri din bagajul tău psihic folosind arma lucidităţii şi a dorinţei de a duce o viaţă mai senină şi mai plină de iubire.

Odată ce vei lua decizia de a renunţa la anumite comportamente necorespunzătoare, vei putea respira uşurat (şi odată cu tine şi ceilalţi).”

Sursa: Călătoria cu viteza iubirii, Sonia Choquette