”Mama pentru-al ei copil are scumpe
dezmierdări,
Are inimă cu ochi, are ochi cu sărutări” (Sofocle)
O vorbă populară spune, că ,,Dumnezeu nu a putut fi pretutindeni, așa că a
creat mamele.’’
A creat mamele ca pe niște îngeri păzitori pentru fiecare copil și le-a
trimis pe pământ să fie izvoare de iubire pură şi
necondiţionată.
Şi ce mai este oare mama, cu ce o mai putem compara?
Mama este o icoană sfântă pe care o purtăm cu toţii în
sufletul nostru.
Mama este un ocean nemărginit de iubire, care se revarsă din
belşug asupra noastră.
Mama este o floare înmiresmată, cu petale de iubire, bunătate,
dăruire, hărnicie, sacrificiu.
Mama e soarele, luna, stelele ce
luminează viaţa copiilor ei.
Mama e ploaia caldă care
ne picură în suflet cu stropi de zâmbet şi iubire.
Mama e curcubeul ce
apare după orice furtună din viaţa noastră.
Mama e foc ce arde pe altarul iubirii pentru
noi, mama e foc ce încălzeşte copiii ei, înfrigurați de vântul răutăților de
tot felul, din lumea de azi.
Mama e candela ce
arde mereu cu flacăra speranţei, cu flacăra prieteniei sincere şi curate.
Mama e cântecul duios de leagăn,
cu cuvinte de iubire ce rămân imprimate pentru veșnicie în sufletul nostru.
Mama e basmul spus
la gura sobei în nopțile friguroase de iarnă.
Mama e cufărul plin de amintiri
frumoase, pe care îl deschidem ori de câte ori ne e dor de iubire și
frumos.
Mama e apa vie ce
adapă setea noastră de iubire necondiționată, de pace și liniște sufletească.
Mama e pâinea caldă și gustoasă, cu
gust de iubire ce potolește foamea copiilor ei.
Mama e izvor nesecat de răbdare,
bunătate, blândeţe și sacrificiu.
Mama e stânca peste
care nu se poate trece când e în joc binele copilului ei.
Mama este o războinică aprigă, cu mult curaj și cu putere
nebănuită, gata de atac când copilul ei e în pericol.
Mama e banca pe care
ne aşezăm când suntem obosiţi și doborâți de povara problemelor vieții.
Mama este refugiul nostru cald și primitor când suntem
trişti şi dezamăgiți de cei din jurul nostru și de noi înșine.
Mama este spitalul unde găsim vindecare și alinare pentru multe
răni trupești și sufletești.
Mama este rugăciune curată și fierbinte, ce se înalță ca tămâia
la Cer și pe care Doamne, Doamne o împlinește îndată, fiindcă El iubește
rugăciunea izvorâtă din iubire și sinceritate.
Mama este locul de joacă cel mai frumos pentru copiii ei,
indiferent de vârsta lor.
Mama este Acasă, locul cel mai minunat din lume, unde întotdeauna
suntem primiți cu brațele deschise, încărcate de iubire și dor.
Mama e albinuţa harnică şi neobosită care
muncește cu drag și spor, pentru a asigura ce e mai bun pentru copiii ei,
pentru a le asigura un viitor sigur și luminos, pentru a le oferi tot ce ei i-a
lipsit în viață.
Mama e zâna din poveşti cu
baghetă fermecată, ce transformă lumea copiilor ei într-o lume minunată, într-o
lume de basm în care întotdeauna binele învinge răul, frumosul învinge urâtul,
adevărul învinge minciuna, iubirea învinge ura, pacea învinge războiul,
ș.a.m.d.
Mama e cartea cu slove de înţelepciune din
care copilul ei învaţă cum să fie un om cu un caracter frumos, un om de
nădejde, un om adevărat.
Mama e universul copiilor
ei.
Mama e Raiul, mama e o minune a Lui Dumnezeu.
Mama ţine lumea întreagă pe umerii ei,
fiindcă ea e un model de iubire, de dăruire, de jertfă,
fiindcă ea e însăşi Viaţa.
Am putea vorbi la nesfârşit despre mama,
cea mai minunată fiinţă de pe pământ, despre mamaînger, cu aripi de lumină şi
iubire infinită.
Să fim, așadar, recunoscători Bunului
Dumnezeu pentru că ne dăruiește fiecăruia pe drumul vieții un înger păzitor, care să ne vegheze la toți pașii și să
ne iubim sincer și cu recunoștință mama, să-i arătăm în fiecare zi
iubirea noastră, să-i dăruim fără zgârcenie, nu numai lacrimile și durerile
noastre, ci și zâmbetele, îmbrățișările, împlinirile, dragostea noastră. Și
dacă nu am avut o mamă – înger, cu aripi de iubire și lumină, să fim
recunoscători și iubitori față de ceilalți îngeri pe care Bunul Dumnezeu ni i-a
trimis pe drumul vieții ca să suplinească rolul mamei pe care aceasta nu a
putut sau nu a dorit să și-l împlinească.
Cristina Toma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu