Relatia de cuplu: ganduri simple pentru situatii complicate

Pentru ca este una din cele mai importante relatii din viata noastra, m-am gandit sa ii acordam putin din timpul nostru de astazi. Mai jos sunt expuse, sub forma unor ganduri simple, niste adevaruri esentiale care ne pot ajuta in situatii comune de viata precum: crize de cuplu, trecerea la stadiul de parinti, incheierea relatiei de cuplu sau divort. Ganduri profunde, care pot oferi un punct de sprijin foarte important atunci cand nimic nu mai pare sa functioneze:

“Iubirea reuseste in multe moduri diferite care sunt interconectate. Fundamentul iubirii reusite dintre barbati si femei este iubirea fiecaruia dintre cei doi, in ipostaza lor de copil, pentru parintii lor si iubirea parintilor pentru copilul din ei. Dificultatile resimtite adesea in cuplu apar din nevoia unei solutii pentru aceasta relatie initiala care pregateste terenul pentru iubirea din cuplu. Pentru ca de multe ori cautam in relatia noastra de cuplu ceea ce nu am avut in relatia cu parintii nostri. Dar nu vom regasi acest lucru pana cand nu vom permite ca iubirea pentru parintii nostri sa curga prin noi.

Mai trebuie luat in considerare inca un lucru pentru ca iubirea sa reuseasca: iubirea reuseste temporar. Ea este o faza dintr-un proces mai larg si in cele din urma se termina. Finalitatea iubirii rezida in cele din urma in finalitatea vietii. Dezamagirile care apar uneori si crizele de cuplu sunt o pregatire pentru aceasta faza finala a despartirii. Daca individul este capabil sa experimenteze aceasta despartire de la inceput, pe masura ce relatia se dezvolta, atunci iubirea, in fata acestui sfarsit, devine ceva extrem de pretios, tocmai pentru ca are limite. Acesta este un aspect foarte important atunci cand ne uitam la iubire.

Deci, ar trebui sa ne uitam calm si imperturbabil la crizele din cuplu si sa le gestionam prin prisma acestui aspect. Cu acest lucru in minte, suntem capabili sa gasim solutii bune in relatia dintre barbati si femei, ca si in relatia dintre copii si parinti, pentru ca iubirea inradacinata in marele tot, mai tarziu va ajunge la un sfarsit.
A privi impreuna spre ceva nou

Cand incep o relatie, barbatul si femeia se privesc unul spre celalalt. Ei sunt atrasi unul de altul. Dar a privi unul la celalalt nu este suficient pe termen lung. Pe termen lung este nevoie ca amandoi sa se uite impreuna la ceva nou. Ei trebuie sa se uite la ceva care trece dincolo de relatia lor, astfel incat sa poata creste impreuna. Cea mai mare realizare pe care o poate avea un cuplu este sa aiba copii. Copiii implinesc relatia de cuplu. Daca acest lucru nu este posibil, atunci ceea ce au impreuna trebuie directionat catre altceva,creativ si productiv. Prin aceasta atitudine de a privi inainte impreuna, relatia unuia cu celalalt creste.

Ceea ce numim la modul general fericire este adesea doar ceva cunoscut, pe care incercam sa-l imitam sau la nivelul caruia incercam sa ne ridicam. Fericirea semnificativa apare din armonie si poate avea legatura cu o mare suferinta sau tulburare, cu crize sau dezamagiri. Dar in profunzimi apare pace, liniste si maretie. Ceea ce a inceput cu o fericire superficiala este transformata in alt tip de fericire, pas cu pas, de-a lungul procesului vietii.

In societatea noastra se remarca faptul ca, dupa un timp, cuplul pierde din entuziasmul de la inceput. Dar nu asta este ceea ce se intampla in mod real. De fapt ei cresc mai aproape de realitate, departe de vise, si cresc cu realitatea internalizata. Asta este o forta diferita fata de cea originara, cu care relatia a debutat.

Relatia de cuplu are precedenta fata de rolul de parinte. Este adevarat ca relatia de cuplu este orientata catre parentizare, dar a fi parinte este o consecinta a relatiei, deci relatia are intaietate. Barbatul creeaza energia de a fi tata din iubirea fata de femeie. Si daca iubeste copiii, el iubeste ceea ce vede din femeie in copii si viceversa.

Femeia are energia sa fie mama pentru ca simte barbatul alaturi de ea si atunci isi extrage forta din prezenta lui alaturi de copiii sai. Acest lucru reuseste atunci cand ea iubeste ceea ce vede din barbat in copiii ei, cand iubirea ei pentru copii este o consecinta a iubirii ei pentru el. Copiii vor fi fericiti daca parintii se iubesc unul pe altul in copiii lor. Copiii sunt cel mai fericiti cand isi simt parintii ca pe un cuplu. Atunci ei se simt cu adevarat fericiti si securizati.

Dar aceasta nu este singura sursa de putere care ii face pe parinti sa fie disponibili pentru copiii lor. O alta sursa de putere este dorinta de a transmite mai departe ceea ce au primit de la parintii lor. In loc sa incerce sa o dea inapoi parintilor lor-ceea ce oricum nu se poate, ei o pot transmite mai departe copiilor.

Atunci cand survine despartirea, cel mai important lucru este ca partenerul anterior sa fie respectat. Motivele oferite pentru despartire, de exemplu ca barbatul era excentric, sunt bineinteles superficiale. Ceea ce a condus de fapt la despartire ramane, de regula, ascuns.

Indiferent ce a dus la despartire, solutia este ca partenerul anterior sa fie onorat. Oamenii sunt toti in mod egal buni; in mod diferit, e adevarat, dar in mod egal buni.

Unii oameni isi spun dupa despartire “Sunt mai bun decat partenerul/partenera mea.” Aceasta este prima mare greseala. Ei sunt diferiti, dar amandoi cu o valoare egala in ceea ce au de oferit. Aceasta este prima mare greseala. Ei sunt diferiti, dar amandoi cu o valoare egala in ceea ce au de oferit. Fiecare aduce ceva special vietii, ceva ce nu-i sta in putere sa schimbe. In cazul despartirii, este important de avut in vedere urmatoarea afirmatie: “Te respect asa cum esti. Felul in care esti a fost potrivit pentru mine si te-am iubit asa si inca te mai iubesc.”

Indiferent de motivele care au dus la despartire, ele nu trebuie folosite pentru a naste sentimente de vinovatie sau pentru a-l invinui pe partener. Pentru ca adevaratul motiv al despartirii este adesea un secret pe care nu il putem masura.

Cand atat femeia cat si barbatul sunt respectati, copiii se vor simti respectati, pentru ca daca respingi fie femeia fie barbatul, respingi de fapt mama sau tatal din copil, ceea ce inseamna ca respingi o parte din copil. Acest lucru este foarte daunator pentru copil. De aceea, este folositor sa recunoastem urmatorul lucru: “Tatal tau si cu mine/ mama ta si cu mine suntem in mod egal buni si potriviti, fiecare in felul sau, pentru tine.” Acest fapt permite copiilor sa accepte darurile lor speciale si propriul destin si sa-si traga forta din ele. Cand acest lucru se intampla, nimeni nu mai este impovarat si toti sunt impacati.”

Bert Hellinger, “Un val, un ocean”, Editura Cartea Daath

http://www.damaideparte.ro/index.php/relatia-de-cuplu-ganduri-simple-pentru-situatii-complicate