Tot
ceea ce nu se află în echilibru stabil trebuie menţinut în poziţia în care se
află prin intermediul unor forţe specifice. Echilibrul stabil este echilibrul
natural care există de la sine. În natură totul tinde mereu către acest
echilibru stabil. În Univers totul se află în echilibru şi orice perturbare ar
apărea este integrată în cel mai scurt timp într-un nou echilibru natural. Nu
la fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte omul şi lumea. Societatea se află
într-un echilibru artificial, fiecare om în parte se află mai mereu într-un
echilibru artificial care trebuie menţinut prin eforturi, adeseori foarte mari.
O viaţă fericită se clădeşte pe găsirea unui echilibru cît mai natural.
Pe
de altă parte, a căuta să rămîi mereu şi mereu într-un echilibru foarte stabil,
poate conduce la stagnare şi inerţie. Omul, prin natura lui trebuie să fie
dinamic, să fie într-o continuă dezvolatare şi acest lucru îl scoate periodic
din starea de echilibru stabil. Capacitatea unui om de a se transforma depinde
acum de abilitatea cu care îşi regăseşte echilibrul, integrînd în viaţa sa
noile evenimente, energii sau simple cunoştinţe cu care ajunge să
interacţioneze. Cu alte cuvinte, dezechilibrul în anumite limite este firesc şi
chiar necesar, însă pentru o evoluţie sigură şi o transformare eficientă este
necesar să nu depăşim anumite limite în ceea e priveşte starea de dezechilibru,
deoarece vor fi necesare apoi eforturi foarte mari pentru a-ţi regăsi
echilibrul interior.
Dacă
viaţa noastră este în echilibru pe un vîrf de ac, atunci va trebui să facem
mereu eforturi foarte mari pentru a nu o lăsa să se prăbuşească. Cu cît este
mai instabil echilibrul vieţii cu atît sîntem mai departe de ceea ce sîntem cu
adevărat şi de ceea ce ne dorim să fim şi să facem cu adevărat. Cînd ceea ce
faci este în concordanţă cu inima ta, atunci viaţa pe care ţi-o construieşti
este mai stabilă şi nu are nevoie de intervenţia noastră continuă pentru a se
menţine în echilibru. O viaţă echilibrată nu este o viaţă anostă, în care nu
prea se petrece nimic. O viaţă echilibrată poate fi extrem de năvalnică, doar
că tot ceea ce o compune are rădăcini adînci în sufletul tău. Şi dacă ceea ce
există în viaţa ta are rădăcini adînci, atunci nu-ţi mai este teamă că orice
furtună o poate nărui. Sentimentul libertăţii provine şi din senzaţia de
siguranţă, iar aceasta depinde de echilibrul vieţii pe care ţi-ai construit-o
sau în care ai acceptat să intri. Lăsaţi din cînd în cînd lucrurile din viaţa
voastră libere şi vedeţi care cad şi care continuă să existe. Verificaţi din
cînd în cînd de unde vin rădăcinile unui aspect sau altul din viaţa voastră şi
dacă ele nu vin din inima voastră, gîndiţi-vă mai bine dacă le mai păstraţi sau
nu. Toate eforturile pe care le investiţi în a construi o viaţă în echilibru pe
un vîrf de ac nu se merită. Şi aşa totul este efemer, măcar înconjuraţă-vă de
lucruri care să conteze pentru sufletul vostru, pentru că acestea vă pot oferi,
pe lîngă bucurie, echilibrul atît de necesar înfloririi sufletului.
Şi ca să ofer un
exemplu elocvent să ne orientăm atenţia către o viaţă construită pe minciuni.
Cu cît ai mai multe minciuni la baza a ceea ce reprezintă viaţa ta, cu atît
trebuie să faci eforturi mai mari pentru a păstra aparenţele şi echilibrul
vieţii. Toate aceste eforturi te vor sufoca la un moment dat, o minciună are
nevoie de alte minciuni pentru a se putea susţine şi vei remarca treptat că cu
cît ai minţit şi te-ai minţit mai mult cu atît ajungi să simţi din ce în ce mai
rar şi mai puţin bucuria de a trăi. Ori de cîte ori ne deschidem către ceva
nou, practic, perturbăm echilibrul vieţii, însă un suflet puternic şi o minte
sănătoasă vor reuşi să regăsească mereu şi mereu echilibrul necesar printr-o
integrare cît mai adecvată a evenimentelor vieţii în propria fiinţă. Avem
nevoie de echilibru pentru o viaţă sănătoasă şi fericită, dar nu de stagnare şi
inerţie. Astfel numim echilibru în arta de a trăi capacitatea de a compensa în
mod armonios nevoia de stabilitate cu nevoia de evoluţie, tendinţa de a rămîne
acolo unde eşti cu aspiraţia de a te transforma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu