Uşa către iubire se
deschide şi se închide în măsura în care îţi deschizi şi îţi închizi mintea şi
inima.
Când uşa se închide, e
nevoie ca omul să fie răbdător şi iertător, căci altfel s-ar putea ca ea să nu
se mai deschidă.
E nevoie ca oamenii să
simtă nu numai prezenţa, dar şi absenţa iubirii. Simţindu-i absenţa, ei învaţă
să asculte şi să-şi înmoaie inima. Simţindu-se separat de alţii, ei învaţă să
descopere judecăţile subtile ce sunt emise permanent.
Fiecare experienţă de
separare sau de judecare este un prilej de a te deschide spre prezenţa iubirii.
Din punct de vedere mental, aceasta implică distanţarea de percepţii rigide şi
de justificările lor. Din punct de vedere emoţional, înseamnă resimţirea
efectului separării: propria ta durere, cât şi durerea celuilalt.
Trecerea de la judecare către acceptare - de la separare la
empatie este esenţa vindecării. Atunci când nu eşti în stare să faci această
trecere, stabileşti condiţiile pentru disconfort şi boală în câmpul minte/corp.
Trebuie să începeţi să
învăţaţi cu toţii să treceţi de la starea de disconfort şi boală la stare bună.
de la închidere în sine la deschidere, de la neîncredere la încredere.
E nevoie să învăţaţi să demonstraţi pacea, prin transformarea
posturilor „defensive” în posturi „receptive”, să demonstraţi armonia în
relaţiile voastre, prin transformarea gândurilor şi faptelor „exclusive” în
gânduri şi fapte „inclusive”.
Paul Ferini
Paul Ferini
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu