Love is life

Iubirea ne deschide calea spre spiritualitate, spre armonia sufletelor si frumusetea universului, caci doar iubirea se daruie neconditionat, fara teama de sacrificiu si fara a pretinde nimic in schimb. Si astfel il inalta si il innobileaza pe om. „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” spune apostolul Ioan

"Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei."Dumitru Staniloae
Se afișează postările cu eticheta ganduri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ganduri. Afișați toate postările

20 mai 2013

Timpul sa plec


 

Mi-am dorit o mare iubire.

„Abia mi-am gasit aici locul si niste brate in care bineinteles ca mi-am facut cuib, si deja trebuie sa-mi iau ramas bun. (LILIANA POPA)”

Stiti replica aceea celebra: „AI GRIJA CE-TI DORESTI!” ?! A naiba de reala, cum e clipa aia in care te trezesti in bratele iubitului tau, ii spui TE IUBESC si el iti raspunde simplu: „Si eu iubesc. Dar pe altcineva!”

Ti-ai smulge parul din cap, te-ai arunca in mare, ti-ai asfixia iubirea, te-ai vinde, ti-ai ucide visele, te-ai sinucide daca nu ai sti ca.... vine o zi cand totul va trece.

Si vor veni altele in locul lor.

Si-atunci te incalti cu papucii aia vechi ai puterii de a mai urca o treapta, chiar daca iti sangereaza picioarele, iti sunt oasele zdrobite si iti curge din sufletul un sange a carui culoare nu se afla in corola.
Mi-am dorit o mare iubire. Una atat de mare, incat sa fie lasata mostenire pe foi de papyrus, scrisa cu cerneala de lacrimi intre pauze de dragoste si lacrimi. De fericire amestecata cu durere surda. Aceea care nu aude oricate aparate performante i-ai cumpara.

Mi-am dorit ceva atat de complicat si de adanc inradacinat, incat sa fie Alfa si Omega-ul iubirii. Al Puterii si al Luptei pentru supravietuire.

Mi-am dorit sa mai iubesc o data, cu pretul celei mai mari suferinte din lume. Si de-a fi sa ma sfasii, sa ma tai in bucati si sa ma tarasc precum un peste pe uscat, cel putin sa mai simt fiorii aceia, dorul nespus, pierderea in nefiresc, preaplinul implinirii din ochii lui.

Am rugat divinitatea sa-mi scoata in cale barbatul in bratele caruia sa ma cuibaresc si sa ma umplu de dragoste, sa ma satur din vorbele lui, sa mi se scada orele de somn si rezultatul sa fie cu plus. Si nimeni sa nu inteleaga cum de mai traiesc. Prin ce miracol supravietuiesc. Si sa mai pot doar arata firav cu degetul spre minunea care ma tine in viata. Adica spre el.

Sa se uite cu totii la el ca un un Isus care mie mi-a luat lepra atingandu-ma doar cu o privire, sa il doreasca toate si numai eu sa il pot avea. Clipa de clipa, centimentru cu centimetru.

Sa fiu Eu si doar Eu si sa ma iubeasca pentru ceea ce sunt de o mie de ori mai mult decat pentru ceea ce as fi putut fi.

Sa ma accepte asa cum pasesc, asa cum zambesc, asa cum scotocesc, asa cum palavragesc, asa cum deschid si inchid usi in urma, cum las hainele imprastiate, cum uit sa pun reminder-ul, cum fac dragoste cu el din dragoste, nu din Muntele lui Venus.

M-am rugat sa stiu sa-i deschid usa inimii, apoi sa-i pot intra in sange si sa fiu eu cea care il tine in viata. Nu din egoism, ci din dragoste de vesnicie.

Mi-am dorit dragostea careia sa nu trebuiasca sa ii contorizez timpul, careia sa nu ii dau cheia apartamentului meu si sa ii spun scurt: las-o in cutia postala cand pleci.

Mi-am dorit o parte de Rai si-o parte de Iad traita intre cearsafurile patate de trupurile noastre din care a curs, pana la ultima picatura, dragostea adevarata.

Mi-am implinit dorinta si-am cules cele mai frumoase roade. Ale unei dumnezeiri pe care nu as putea vreodata sa o vand. Am avut parte de acea dragoste pe care am visat-o altfel decat citind-o in carti sau privind-o in telenovele.

Ci acea dragoste pe care mi-am pictat-o in culoarea inimii mele.

Mi-am facut cuib in bratele omului despre care toti au spus ca a inselat atatea, ca a lasat in urma lui lacrimi si suflete frante, care a ucis femeile cu neputerea lui de a pleca la timp din alte asternuturi si a se aseza pentru totdeauna in ale VOASTRE.

Am privit ochii despre care toti spuneau ca sunt inselatori, ca spun ceea ce vrea fiecare femeie sa auda, ca se inchid pentru ca el de fapt saruta prin mine, buzele celeilalte. Cea „inca una” din prezent sau celelalte din trecut, pe care inca le mai iubeste.

Am ascultat vorbele pe care toti au spus siguri pe ei ca le spune tuturor, ca le invata pe de rost, ca la scoala si ca le stie atat de bine, incat mereu va primi nota maxima.

Caci as alege victime dintre femeile care sunt in cele mai dramatice clipe din viata lor. Si-atunci profita. Acolo e locul lui.

Am stat langa barbatul despre care toti spuneau ca va pleca si se va intoarce frecvent, pentru ca locul lui nu este langa mine, ci langa o femeie care valoreaza- pentru el- cat 1000 ca mine. Ca desi sta langa mine, gandul ii este la celelalte, pe care le minte la fel de frumos ca le iubeste. Ca le doreste, ca nu le-a uitat.

Am zburat cu barbatul care nu mi-a cumparat bilet, nu mi-a daruit copii si nu mi-a pus pe deget o verigheta. Nu a facut totul pentru mine si nu a uns balamalele mandriei mele cu sintagma „doar al tau”.

M-am imbracat intr-o zi ca o cersetoare si am stat la usa inimii lui. Sa vad daca mi-ar da un banut de n-ar sti cine sunt. Dar n-am avut curajul sa raman pana iese din casa. Mi-a fost teama ca se va opri. Sau ca va pleca nepasator.

Da, de ambele mi-a fost teama.

Caci de se oprea ar fi durut ca ofera oricui. Si de ar fi plecat, ar fi durut indiferenta.
Am decis sa ma cuibaresc la pieptul lui Eu, chiar daca or avea dreptate toti cei care spun ca asa isi spun si altele.

Si m-am cuibarit, spunandu-mi cu lacrimile siroind:

„Trebuie sa invatam sa lasam, ca sa putem merge mai departe.”

Caci stiu ca intr-o zi va trebui sa las. Locul meu alteia.

Definitiv.

material scris de Monica Berceanu


 

8 ianuarie 2013

Dorinta de a nu dori nimic




Dorinta vine din lipsa, din starea de a nu avea, iar starea de a nu avea vine din perceptia posesiunii, iar perceptia posesiunii vine din perspectiva separarii de ceea ce vrei sa ai.
Dorinta de a nu dori nimic
Cautam, cautam, cautam. Alergam dupa solutii, dorim sa ajungem la cat mai multe informatii, cerem cat mai multe raspunsuri... Dumnezeule, inca nu am obosit? Cat ne mai trebuie pana cand vom intelege ca nu despre asta este vorba? Ok. Sa ne imaginam ca avem toate raspunsurile. Si acum? Ce urmeaza? Ce facem cu aceste raspunsuri?
Principalul motiv pentru care ne aflam in cautarea raspunsurilor este faptul ca avem impresia ca aceste raspunsuri ne vor elibera. De multe ori, imaginatia ne ofera o anumita forma, pe care ne-o transpune ca fiind forma solutiei pe care noi o cautam. Inca avem impresia ca manifestarea dorintei reprezinta ceea ce este cel mai bine pentru noi. Ce copii suntem...
Daca ne dorim ceva anume, asta nu inseamna ca este cel mai bine pentru noi si pentru intreaga omenire. Dorinta vine din lipsa, din starea de a nu avea, iar starea de a nu avea vine din perceptia posesiunii, iar perceptia posesiunii vine din perspectiva separarii de ceea ce vrei sa ai. Daca te percepi ca fiind separat de visul tau, atunci visul tau va ramane la stadiul de vis, pozitionandu-se in timp si spatiu ca fiind atunci si acolo. Insa, tu esti aici si acum. Iata cum deja s-a conturat separarea!
Daca facem o calatorie in ansamblul tau existential, vom observa ca in clipa in care se naste dorinta, elementul dorit este privit ca fiind un element distinct, separat de cel care si-l doreste. Aceasta este perceptia in cazul dorintei. Iar perceptia creaza realitatea, via ansamblul gand, sentiment, vibratie.
Cu cat iti doresti mai mult un element, cu atat te indepartezi mai mult de el. Este o reactie naturala, menita sa uimeasca si sa treaca peste orice teorie venita din ograda dezvoltarii personale. Este dincolo de logica finitutlui. Daca percepi un element in forma, intensitatea prin care il doresti se metamorfozeaza direct proportional in distanta dintre doritor si elementul dorit. Aici este cheia intregului proces de respingere inconstienta a elementelor dorite. Foarte multi oameni isi doresc toata viata ceva anume si se intreaba de ce nu reusesc sa isi indeplineasca dorinta. Ei bine, asta este explicatia.
Noi suntem traversati de Unica Esenta Atotcreatoare si Omniprezenta. Aceasta Esenta este prezenta in Tot Ceea Ce Este si in Tot Ceea Ce Nu Este. Daca noi vedem doar suprafata apei, pierdem contactul cu adancimea, iar adancimea coordoneaza intreaga existenta a apei. Forma de suprafata este doar aparenta si menita sa ne ajute sa distingem si sa localizam forma pe care Esenta o imbraca. Intotdeauna, suprafata exterioara este o manifestare a adancimii.
Daca noi ne concentram doar pe suprafata, atunci ne raportam doar la efect. Atunci traim prin aparente. Insa, sa nu uitam niciodata ca nu putem avea un acoperis daca nu avem o temelie. Foarte multi dintre noi am facut o obsesie fata de aparente si ne-am modelat intreaga viata doar dupa ceea ce se vede. Insa, prin ce ochi privim? Prin ce ochi privim o forma fizica? Prin ochii limitarii, ai finitului.
Suntem mai mult decat niste trupuri carnale care ingurgiteaza zilnic mancare pentru a se putea misca. Suntem infinitul intrupat, iar noi alegem, in dese randuri, sa percepem doar finitul trupului. Chiar daca oamenii inca nu cred in ceea ce nu poate fi vazut prin ochii fizici, ei uita ca pana la urma tot ceea ce isi doresc este fericirea, care este un element al lumii nevazute.
Revenind la dorinte, hai sa observam ca in clipa cand iti doresti forma, nu faci altceva decat sa creezi un spatiu intre tine si elementul dorit. Spatiul acesta este umplut si exprimat prin dorinta, prin starea de a nu avea. Atata timp cat intre voi mai exista un spatiu, tu nu vei putea trai elementul dorit. Paradoxal, cu cat dorinta este mai intensa, cu atat spatiul devine mai dens, mai puternic si mai autoritar. Deci, intre tine si elementul dorit se afla chiar... dorinta. Acesta este rezultatul unei dorinte concentrate in forma.
Insa, sa nu intelegi ca este ceva gresit in a-ti dori ceva. Dimpotriva. Este minunat! Insa, daca visezi sa traiesti o viata fericita, atunci nu iti mai dori forme care sa iti provoace fericirea, ci concentreaza-te direct pe fericire. Multi oameni isi doresc o anumita forma doar pentru ca isi imagineaza ca acea forma le ava aduce un sentiment de fericire in viata, insa, de cele mai multe ori, acea forma ii dezamageste, deoarece se manifesta intr-un mod pe care ei nu il asteapta.
Asa se intampla cand ne raportam la forme. Formele ne pot dezamagi cand ne construim imagini despre cum ar trebui sa se manifeste ele in viata noastra. De fapt, oridecate ori te raportezi la exterior, iti construiesti o dependenta fata de el, iar aceasta dependenta iti conditioneaza libertatea.
Foarte multi oameni isi doresc bani, iar odata ce ii au, realizeaza ca banii nu garanteaza fericirea, dupa care se roaga pentru fericire si liniste sufleteasca. Ei bine, aici are loc constientizarea faptului ca forma se interpune intre tine si sentimentul pentru care tu iti doresti acea forma. Iti doresti o relatie cu o anumita persoana, insa, este posibil, ca ulterior sa realizezi ca nu esti fericit langa acea persoana, chiar daca tu ai dorit relatia cu respectiva persoana chiar pentru a fi fericit.
Mergi dincolo de forme! Mergi dincolo de ceea ce crezi tu ca este cel mai bine pentru tine. Deschide-te catre fericire din orice parte si pe orice cale, pentru ca este posibil sa nu stii care este binele tau suprem. Lasa forma si concentreaza-te exclusiv pe traire, pe sentiment, pe senzatia provocata de indeplinirea celei mai mari dorinte a vietii tale. Concentreaza-te pe cum te-ai simti daca deja ai avea elementul pe care ti-l doresti. Poti face asta chiar acum. Iti doresti ceva anume? Cum te-ai simti daca ai avea acel ceva? Simte aceasta senzatie chiar acum.
Nu este nevoie sa manifesti ceva in lumea exterioara pentru a simti manifestarea in lumea interioara. Imagineaza-ti ca musti cu pofta dintr-o lamaie. Ei bine, chiar daca acum nu ai lamaia in mana, in gura ta deja ii simti gustul. Despre asta vorbesc aici: traieste senzatia pe care ti-ar provoca-o manifestarea in lumea fizica a elementului dorit. In acest fel, simtind fericirea manifestarii in plan spiritual, te conectezi cu fericirea manifestarii in plan fizic si intri in rezonanta cu vibratiile aferente unei experiente care iti va provoca in plan fizic starea de fericire pe care tu ai simtit-o in plan spiritual.
Gandul produce sentimentul, sentimentul emite vibratiile, iar vibratiile emise intra in rezonanta cu vibratiile aflate pe aceeasi frecventa, sau pe frecventa asemanatoare, nascandu-se astfel un proces de creatie. Aceasta este legea rezonantei, explicata intr-o fraza. Deci, tu creezi prin starea pe care o ai, iar starea pe care o ai creaza starea pe care o vei avea intr-un viitor Acum. Starea prin care creezi este, de fapt, starea pe care o atragi.
Imagineaza-ti cum te-ai simti daca ai fi fericit. Mergi dincolo de forma. Lasa finitul la o parte. Simte fericirea in fiecare particula a existentei tale. Ea este acolo. Tu trebuie doar sa o activezi. Iar daca o vei activa, ea se va manifesta si in plan fizic, sub diferite forme asteptate sau surprinzatoare.
Iti recomand un proces meditativ zilnic, in care sa simti si sa contemplezi pacea, linistea si implinirea sufleteasca, fara a te concentra pe forma. Doar simte fericirea interioara. In stare pura. Nu este nevoie de exterior pentru a calatori in interior. Simte iubire pentru Tot Ceea Ce Este, simte recunostinta pentru faptul ca existi, simte impacare, simte liniste, simte implinire si certitudine, iar simtamintele tale te vor propulsa pe inaltimi vibrationale care iti vor inalta viata pe toate planurile.
Dorinta unei forme fizice este doar un zid, care se interpune intre tine si sentimentul pentru care tu iti doresti respectiva forma. Asa ca, suflet drag, treci dincolo de ziduri. Mergi dincolo de obstacole si uneste-te constient cu sentimentul oferit de forma respectiva. Simte Fericirea, absoarbe Fericirea, contopeste-te cu Fericirea. Iar forma va veni inevitabil, deoarece ea nu este altceva decat un efect, un rezultat. Exteriorul este oglindirea si manifestarea interiorului. Si, nu in ultimul rand, multumeste pentru faptul ca existi si ca ai ocazia sa explorezi oricand nemarginirea lumii interioare.
de CATALIN MANEA, expert Garbo
http://www.garbo.ro/

5 octombrie 2012

Renunta la impotrivire pentru a trai in pace!


 
Daca iti doresti sa existi in liniste si calm interior, atunci adopta stilul de viata al pacii. Cand in peisajul vietii tale patrunde o experienta, incearca sa nu o mai judeci. Incearca sa renunti la a prejudeca, la a invinui si la a condamna. Acestea nu fac decat sa te mentina in taramul energiei cu vibratie joasa.

Renunta la impotrivire pentru a trai in pace!

Lacrimile din ochii tai nu mint. Sentimentele iti acompaniaza aceasta viata si iti imbogateste peisajul existential. Primeste aceste cadouri cu inima deschisa si nu te opune fluxului de energie care se indreapta catre tine dinspre fiecare forma de existenta a vietii. Nu te opune. Daca in drumul tau se iveste o experienta nedorita, nu opune rezistenta, nu sta in garda.

Totul se intampla cu un rost. In spatele oricarei circumstante, este un Cadou Divin, menit sa iti ofere o cunoastere pretioasa pentru viata ta de zi cu zi. Inainte de a refuza, intai deschide-te catre a afla ce anume vei refuza. Foarte multi oameni traiesc in ignoranta si nici macar nu incearca sa inteleaga ceea ce ignora. Nu este nimic “gresit” sau “corect”. Totul Este. Insa, inainte de a izgoni o circumstanta din viata, fa-ti o favoare: invata ceva din acea circumstanta.

Un om intelept nu va critica niciodata ceea ce inca nu cunoaste in totalitate. Pacea nu exista doar intr-o anumita forma. Pacea exista in Tot Ceea Ce Exista, sub toate formele, pe toate caile si in toate modurile. Traieste ca si cand ar trai pacea prin tine. Primeste fiecare circumstanta din punctul de vedere al pacii.

Daca iti doresti sa existi in liniste si calm interior, atunci adopta stilul de viata al pacii. Cum poti face asta? Cand in peisajul vietii tale patrunde o experienta, incearca sa nu o mai judeci. Incearca sa nu arunci cu etichete asupra ei. Incearca sa nu o cataloghezi “buna” sau “rea”. Incearca sa renunti la a prejudeca, la a invinui si la a condamna. Acestea nu fac decat sa te mentina in taramul energiei cu vibratie joasa.

Ne construim singuri parcursul existential, prin gandurile si sentimentele noastre. Faptul ca o experienta din prezent iti provoaca o stare de fericire, reprezinta un rezultat al unei perceptii trecute. Tot ceea ce gandesti, produce o serie de sentimente. Aceste sentimente emit anumite viratii, iar de modul in care vibrezi, depinde modul in care traiesti. Sentimentele de ura, de frica, de gelozie, de invinuire, emit si produc o vibratie joasa, prin intermediul careia iti vei crea experientele viitoare, care iti vor produce aceeasi vibratie joasa, prin intermediul careia le-ai atras.

In acest proces, totul influenteaza totul. Gandurile produc sentimente, sentimentele influenteaza crearea noilor ganduri. O experienta iti va provoca vibratia prin intermediul careia ai atras-o. Este un proces care nu face niciodata pauza. Creezi neincetat, insa acum depinde doar de tine daca alegi sa creezi in mod constient sau nu. Dar daca tot ai la dispozitie acest minunat mecanism, de ce ai refuza sa iti construiesti viata intr-un mod pur si lucid?

Percepe cu pace fiecare element al realitatii tale si decide sa iti reamintesti din fiecare situatie cate ceva despre Cine Esti Cu Adevarat, pentru ca Mesajele Divine vin sub toate formele catre tine. Daca vei opune rezistenta asupra unui element, existenta acelui element va persista in realitatea ta, deoarece rezistenta pe care tu o emani, reprezinta energie trimisa de tine catre experienta pe care nu o doresti. Si, in acest fel, tu alimentezi energetic ceea ce nu doresti, concentrandu-te in aceasta directie. Iar in viata ta va prospera neincetat elementul pe care tu te concentrezi.

Asa ca, inainte de a te opune si de a condamna o anumita circumstanta, incearca sa vezi ce iti arata ea si de ce exista in viata ta. Fiecare reactie exterioara, este aferenta unei reactii similare interioare. Daca in viata ta persista negativul, inseamna ca in lumea ta interioara, negativul joaca un rol dominant. Schimba-ti perceptia. Schimba-ti locul din care traiesti. Schimba-ti perspectiva. Goleste-ti paharul, pentru a-l putea umple cu pace si bucurie.

O experienta catalogata de tine “neplacuta”, asupra careia actionezi cu rezistenta, se va repeta in realitatea ta pana cand tu iti vei prelua informatiile pe care ea doreste sa ti le transmita. Asa ca, nu o judeca, nu o blama, ci primeste-o cu bratele deschise, las-o sa isi faca numarul in pace, priveste-o cu apreciere, percepe mesajele transmise prin ea, multumeste-i ca a trecut prin viata ta si ca ti-a fost ghid, dupa care las-o sa isi urmeze drumul. Elibereaza-te de starea de nemultumire. Elibereaza-te de indoiala. Elibereaza-te!

Orice manifestare exterioara este oglindirea unei manifestari interioare. Situatiile nedorite vor persista in viata ta atat cat este nevoie pentru ca tu sa iti preiei informatiile sosite prin ele. Daca vei continua sa opui rezistenta, nu vei face altceva decat sa iti maresti agonia si sa intensifici viteza de manifestare in viata ta a ansamblului “Ceea ce nu doresti”. Pentru ca niciodata nu vei trai “Ceea ce doresti” daca inca gandesti “Ceea ce nu doresti”.

Incepe sa multumesti mai des! Simte recunostinta pentru viata ta si multumeste pentru mesajele pe care le primesti. Si nu uita: niciodata nu vei fi o fiinta singura, caci intregul Univers te inconjoara.

de CATALIN MANEA, expert Garbo


 

19 august 2012

Catalin Manea-Asculta pentru a-ti auzi Sufletul!



Si acum incepe sa asculti. Fiecare frunza, fiecare adiere, fiecare sunet, fiecare gest, fiecare om, este acolo pentru a-ti transmite ceva. Iar acum ai trecut dincolo de barierele fizice, fictive, si incepi sa asculti si sa percepi fiecare mesaj sosit in realitatea ta pentru a-ti mai reminti ceva despre Cine Esti Cu Adevarat.

Intalnesc foarte multe persoane care nu sunt impacate cu oamenii din viata lor si condamna soarta si destinul pentru viata pe care o au. Aceasta este o metoda de exprimare a durerii si a neincrederii in propria persoana. Niciodata nu vei ajunge la pace daca tu emani confuzie.

Inca din start, pentru a intelege de ce traim tot ceea ce traim, este necesar sa intelegem ca la Adevaratul Nivel nimic nu se intampla fara acordul Sufletului nostru. Daca tu credeai ca esti doar un trup, a sosit clipa sa iti largesti privirea si sa mergi dincolo de aparentele fizice, pentru a face cunostinta cu Esenta Atotcreatoare care tine Totul la un loc.

Suferinta si durerea exista doar in lumea fizica, insa daca trecem de convingerile anterioare si de credintele tematoare acumulate pana in aceasta clipa, vom descoperi ca in Realitatea Suprema nu exista ceea ce noi numim “rau”. Spre exemplu, noi percepem moartea fizica exact ca fiind raul suprem, insa aceasta experienta nu are nicio legatura cu suferinta sau durerea, deoarece ea reprezinta intoarcerea Acasa a unui Suflet care a experimentat ceea ce a avut de experimentat in viata fizica, in cazul nostru de pe Pamant.

Moartea fizica este asociata cu inexistenta, insa absolut nimic nu se pierde. Entitatea energetica este ancorata in eternitate, fiind chiar infinitul. Faptul ca tu inca te mai poti gandi la cineva care a plecat din lumea fizica, iti arata intr-un mod foarte accesibil ca respectiva identitate inca mai exista. Daca nu mai exista, gandul tau nu se putea orienta catre ea, deoarece ar fi fost un gol, un concept inexistent.

Cu siguranta ai simtit pana acum ca esti mai mult decat gandurile tale, decat planurile tale, decat indoielile tale, decat trupul tau. Insa, din diferite motive cotidiene, ai ales sa ignori simturile tale interioare, insa, ele sunt acolo, in tine, cu tine, pentru a te ghida si pentru a te conduce in aceasta viata. De multe ori cerem ghidare Divina si il imploram pe Dumnezeu sa ne vorbeasca si sa ne calauzeasca pentru a trai permanent in pace, fericire si armonie. Si cerem, si cerem, si cerem. Dar uitam sa facem ceva: sa ascultam.

Dumnezeu ne vorbeste si ne ghideaza intotdeauna, insa, de foarte multe ori, noi nu ne aflam pe frecventa primirii, deoarece suntem prinsi in activitatile societatii exterioare si ne lasam traiti de convingerile acumulate in mediul fizic, blocandu-ne astfel accesul la linistea interioara care ne permite alinierea cu primirea mesajelor Divine.

Este un joc pe care omenirea il practica inca de la inceput. Si este chiar distractiv. Unii ar spune tragi-comic. Insa, nimic nu poate fi “rau”, deoarece totul Este, iar daca a fost creat, inseamna ca este lucrarea Creatorului. Totul este exact asa cum trebuia sa fie, pentru ca daca trebuia sa fie altfel, era altfel.

Primirea mesajelor Divine se face in liniste deplina. Ele deja exista, insa nu le vei putea percepe daca in interiorul tau este o batalie continua intre ganduri. Intotdeauna vei primi ceva exact in clipa in care vei fi pregatit pentru a primi. Si asta este valabil si in cazul fericirii, dar si in cazul tristetii. Si nu, nu Dumnezeu iti ofera fericire sau tristete, ci tu. Pentru ca locul in care te afli este rezutatul creatiei tale de la nivel mental si sentimental.

Un pas fundamental in vederea dobandirii pacii interioare este sa accepti ca totul a fost exact asa cum a trebuit sa fie, chiar daca, de multe ori, experientele vietii nu te-au bucurat, ci din contra. Fiecare circumstanta este acolo pentru ca tu sa iti mai reamintesti cate ceva despre Cine Esti Cu Adevarat. Si spun “reamintire”, deoarece tu deja stii, iar acum traiesti un proces de amnezie temporara, care te va conduce bland si sigur catre bucuria redescoperirii Realitatii Supreme. Si totul se intampla exact la momentul potrivit.

Fiecare om din viata ta, fiecare circumstanta intalnita, fiecare situatie, a fost acolo pentru a-ti arata ceva, pentru a te ghida si pentru a-ti transmite ceva. Asa ca, elibereaza-te de judecatile exterioare si nu mai eticheta ceea ce traiesti, pentru ca nu in acest mod vei primi ghidarea Divina la care iti place sa visezi.

Fa liniste si asculta. Asculta adevarul din spatele aparentelor, asculta soapta din spatele unei discutii in contradictoriu, aculta vocea suava din spatele unui repros, asculta adierea blanda a vantului din spatele unei furtuni, asculta ceea ce iti transmite natura, asculta totul. Invata sa asculti mai mult, pentru ca in acest mod te vei deschide catre a auzi mai bine.

Lasa galagia mintii sa se dizolve si nu mai alimenta confuzia exterioara. Adauga pace fiecarei experiente si lasa orice indoiala la o parte. Stiu ca nu este tocmai la indemana sa asculti, stiu ca noi, oamenii, avem tendinta de a vorbi mult, in special tot despre noi, insa haideti sa facem acest pas! Haideti sa asultam. Nu doar pe cel de langa noi. Ci totul. Pentru ca Dumnezeu ne vorbeste neincetat, insa noi il ascultam de prea putine ori.

Incepand de acum, intinde-te undeva, comod, inchide ochii si respira. Doar Fii. Atat. Fara ganduri, fara pretentii, fara asteptari. Doar Fii. Si stai asa pana cand simti ca Esti. Simte fiecare respiratie, simte fiecare bataie a inimii, simte ca esti Una cu Totul. Doar Fii. Respira, respira si multumeste pentru faptul ca Existi! Simte recunostinta profunda pentru Fiirea ta. Multumeste, multumeste, multumeste!

Totul Este, iar tu Existi in Tot. Realizezi ce onoare? Realizezi ce bucurie? Realizezi ca acesta este Darul Suprem? Aminteste-ti sa multumesti pentru acest Cadou Divin oridecate ori simti sa te conectezi constient la starea de A Fi. Ai existat si pana acum, insa acum existi in mod constient. Tocmai ti-ai oferit o binecuvantare. Tu. Chiar tu. Fara niciun element exterior, fara nicio experienta exterioara. Doar Tu. Cum te simti? Cum te simti cand stii ca Dumnezeu te-a creat? Constientizezi acest peisaj?

Respira, multumeste si, incepand de acum, traieste conform simturilor tale din acest peisaj. Si ai sa descoperi viata. Adevarata viata. Pentru ca toul se va schimba, deoarece perceptia ta va fi una noua. Si vei atrage experiente inalte, pentru ca perceptia ta va fi una inalta. Si vei trai in pace si armonie, pentru ca tu percepi totul ca fiind manifestarea pacii si a armoniei.

Si acum incepe sa asculti. Fiecare frunza, fiecare adiere, fiecare sunet, fiecare gest, fiecare om, este acolo pentru a-ti transmite ceva. Iar acum ai trecut dincolo de barierele fizice, fictive, si incepi sa asculti si sa percepi fiecare mesaj sosit in realitatea ta pentru a-ti mai reaminti ceva despre Cine Esti Cu Adevarat. Iar daca devii constient de Cine Esti, atunci poti primi constient Totul de la Sine. De la Unicul Sine.

Fa liniste. Respira. Multumeste. Asculta. Insa nu fa asta mecanic, ci implica-te sentimental indeajuns de profund pentru a-ti da lacrimile, pentru a simti unirea constienta cu Tot Ceea Ce Exista, iar atunci vei intelege de ce totul este exact asa cum este. Pentru ca atunci vei sti ca nimic nu este in afara Ta si vei multumi pentru faptul ca existi, multumindu-I lui Dumnezeu pentru faptul ca exista.

Esti Pace. Esti Iubire. Esti Bucurie. Esti Puritate. Esti Lumina. Esti Armonie. Chiar daca ai mai intalnit aceste cuvinte, acum le-ai auzit, pentru ca ai ascultat.

de CATALIN MANEA, expert Garbo


http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/11886/asculta-pentru-a-ti-auzi-sufletul.html

30 mai 2012

Omul care a facut pace cu sine insusi


Intr-un sat mic, intr-o vale, traia un om care era tot timpul fericit, bland si se arata a fi foarte disponibil pentru orice om pe care-l intalnea. Zambea tot timpul si avea un cuvant de incurajare pe care-l spunea de cate ori era necesar. Oricine il intalnea se simtea mai bine. Oamenii stiau ca pot conta pe el si il priveau ca pe un prieten grozav. Unul dintre locuitorii satului a devenit curios sa stie care era secretul lui si cum poate un om sa fie mereu dragut si de ajutor, permanent fericit si fara sa poarte pica nimanui.

Asa ca a mers la el si l-a intrebat:

- Foarte multi oameni din ziua de azi sunt egoisti si nefericiti. Nu zambesc asa de mult cum o faci tu, nici nu sunt de ajutor altora la fel cum esti tu. Cum iti explici asta?

- Cand faci pace cu tine insuti, poti sa faci pace cu restul lumii. Poti sa recunosti in tine si in ceilalti acelasi spirit si sa ti se para natural sa fii bun si deschis catre toti. Daca iti controlezi gandurile, devii puternic. Personalitatea este ca un robot programat sa faca anumite sarcini. Obiceiurile si gandurile sunt instrumente si programe care iti controleaza personalitatea. Devino liber de propriile programe si apoi binele interior si fericirea interioara care se afla in tine ti se vor revela.

- Dar e necesara multa munca. Obiceiurile bune trebuie sa fie dezvoltate. Abilitatea de a a te concentra si de a-ti controla gandurile trebuie intarita. Munca este dificila si fara sfarsit. Sunt multe ziduri care trebuie urcate. Nu este usor.

- Daca te gandesti la dificultati, vei vedea si experimenta numai dificultati. Doar linisteste-ti gandurile si sentimentele si incearca sa stai in aceasta pace. Incearca sa fii calm si nu te lasa purtat de gandurile tale.

- Asta e tot?

- Incearca sa-ti urmaresti gandurile si sa vezi cum pleaca si cum vin. Ramai in linistea care apare. Momentele de pace vor fi scurte pentru inceput, dar in timp vor dura mai mult. Aceasta pace inseamna si putere, si blandete si iubire. Atunci vei realiza ca esti una cu puterea universala si acest lucru te va ajuta sa actionezi dintr-un loc din tine insuti diferit de perspectiva egoista si limitata asupra vietii.

- Voi incerca sa-mi aduc aminte de cuvintele tale, spuse sateanul. Mai este insa un alt lucru in legatura cu care sunt curios. Se pare ca nu esti influentat de mediul inconjurator. Ai un cuvant bun pentru toata lumea si esti de ajutor. Si cu toate astea, oamenii te trateaza bine si nu iti exploateaza bunatatea.

- A fi bun si dragut nu inseamna ca esti slab. Cand esti bun, poti fi si puternic. Oamenii iti simt puterea interioara si de aceea nu vor sa se impuna in fata ta. Cand esti puternic si calm ajuti oamenii pentru ca poti si vrei sa-i ajuti. Actionezi dintr-un loc de putere si nu de slabiciune. Bunatatea merge foarte bine alaturi de puterea interioara, si nu este un semn de slabiciune, asa cum credem multi dintre noi.



2 octombrie 2011

Mihai Eminescu-Dorinta


 Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Si în bratele-mi intinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din crestet valul,
Să-l ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par infiorate
Or să-ti cada flori de tei.
Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci…
Vom visa un vis ferice,
Ingana-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blanda batere de vant;
Adormind de armonia
Codrului batut de ganduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or să cada randuri-randuri.