Va invitam sa citim cele mai fascinante si interesante
credinte, traditii si obiceiuri romanesti legate de sarbatoarea Sfantului
Andrei!
Pe 30 noiembrie este sarbatoare mare, ziua in care in traditia
ortodoxa romana este celebrat Sfantul Apostol Andrei, fratele lui Simon Petru,
patronul spiritual al Romaniei. Apostol al lui Iisus Hristos, Andrei este
considerat a fi primul propovaduitor al evangheliei crestine pe meleagurile
geto-dacice, cel care a adus crestinismul in tara noastra.
Multe sunt minunile pe care le-a savarsit sfantul apostol
Andrei. Multe, frumoase si fascinante sunt si traditiile populare, credintele
si obiceiurile legate de aceasta sarbatoare... Chiar daca multe dintre aceastea
au poate un reper crestino-pagan, este imposibil sa nu le remarcam ineditul
mitologic sau superba imaginatie arhaica romaneasca. Trebuie sa recunoastem ca
dau un aer magic si captivant sarbatorii si ca ne duc la vremuri de poveste,
vremuri de demult, cand oamenii, strigoii si lupii umblau liberi pe pamant… De
ce sa nu visam cu ochii inchisi, de ce sa nu ne imaginam, sa ne temem pentru o
noapte sau sa speram, de ce sa nu credem in povesti tesute din fir de
realitate? Macar pentru o noapte… Dimineata magia dispare si revenim la
realitate….
Lectura placuta va dorim. Si mai dorim sa uram un calduros La
Multi Ani celor care isi serbeaza astazi numele. O viata magica va dorim
tuturor si multa credinta din suflete!
Traditii si obiceiuri
de sarbatoarea Sfantului Andrei
Initial, pe 29-30 noiembrie, precrestinii il celebrau pe Santandrei,
o zeitate ce personifica lupul, animal sacru, temut si respctat. Odata cu
propovaduirea crestinismului peste aceste meleaguri, peste ziua lui Santandrei,
divinitatea geto-daca, s-a suprapus sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei.
Ziua in care trebuie
sa ne temem de puterea Lupului
Zeitatea si ritualurile pagane au fost sterse din mentalul
colectiv, dar cu toate acestea ziua Sfantului Andrei a ramas cunoscuta si
astazi sub denumirea de “Ziua Lupului”. In popor, se crede ca in Ziua Lupului
lupii stau la panda, iar strigoilor li se permite sa umble nestingheriti pe
pamant. Ziua Lupului este o zi in care fortele malefice sunt mai aproape ca
oricand de noi, iar lupul capata abilitati si puteri pe care nu le are in nici
o alta zi. Devine extrem de agil si de o ‘sprinteneala’ fantastica si isi poate
indoi gatul teapan.
Este foarte important de aceea in aceasta zi sa te aperi de
puterea lupului si sa iti aperi si gospodaria si turmele de vite. Aflam din
unele superstitii romanesti ca sta in puterea noastra sa ne aparam de puterea
lupilor rai si sa nu-i aducem prin prejma. Trebuie doar sa nu iti piepteni
parul in ziua Sfantului Andrei, sa nu faci treburi in gospodarie, sa nu torci,
sa nu arunci gunoiul afara din casa. Sa aprinzi in schimb candela in dreptul
icoanei.
In unele zone in schimb, copiii imprastie faina la raspantie de
drum, aruncand-o in cele 4 zari. Se crede ca lupii se imblanzesc astfel si stau
departe de oameni. Iar pentru a tine lupii departe de animale, gospodarii
obisnuiesc sa lipeasca cate o cruce de ceara pe cornul drept al vitelor.
Noaptea magica a iubirii si a aflarii ursitei in dragoste
In zonele Maramuresului, ziua Sfantului Andrei este o sarbatoare
importanta si draga mai ales persoanelor de sex feminin. Fetele de maritat
asteapta cu nerabdare ajunul sarbatorii (29 spre 30 noiembrie) pentru a-si afla
soarta in iubire, iar femeile se indeletnicesc cu ritualuri traditionale ce au
ca scop protectia familiei si a gospodariei in anul care va urma.
“Turtuca de Andrei” este pregatita de fetele tinere care doresc
sa isi viseze ursitul din faina de grau, apa si multa sare. In noaptea de 29
spre 30 noiembrie, inainte de culcare, fetele trebuie sa manance din aceasta
turta sarata. Daca fata respectiva are soarta de casatorie anul care va urma,
isi va vedea ursitul aducandu-i apa in somn spre a-si potoli setea. Daca nu ii
aparea in vis – inseamna ca trebuia sa mai astepte.
Legat de macinatul graului exista si obiceiul macinarii graului
indarat. In vremuri de odinioara, din graul macinat astfel, fetele tinere
faceau turte care le asezau pe scanduri. Se dadea drumul cainelui spre a manca
turtele, tinandu-se cont de prima turta pe care o manca. Apartinea fetei care
se va marita prima. In alte zone, fetele tinere erau legate la ochi. In cazul
in care prindeau in staul o oaie – era considerat semn ca nu maritau curand.
Daca prindeau in schimb un berbec – era semn ca alesul va veni cat de curand in
viata lor.
Ritualul ghicirii ursitei in dragoste cu ajutorul oglinzilor
este si el practic de unele fete. Pare mai mult un ritual magic si pagan,
desprins din povestile cu luna plina… Fata care doreste sa isi vada alesul,
dezgolita pana la brau si cu parul despletit, trebuie sa tina cate o lumanare
in fiecare mana si sa se pozitioneze intre doua oglinzi. Priveste pret de
cateva minute in oglinda din fata, dupa care arunca o privire si la cea din
spate. Se spune ca in oglinda din spate ii va aparea imaginea ursitului sau sau
scene din viitor.
Conform unui alt obicei din batrani, fetele se indreptau la miez
de noaptea catre fantani, tinand aprinsa in mana lumanarea cu care au luat
lumina in ziua de Pasti. Ulterior, coborau lumanarea aprinsa in fantana,
sperand sa vada in apa chipului celui harazit de Dumnezeu.
O alta traditie romaneasca straveche vorbeste despre “ghicitul
in pari”. La miez de noapte, pe intuneric, fetele obisnuiau sa iasa afara din
casa, in ograda, si sa atinga un par de la gard de care si agatau un fir rosu.
Ziua urmatoare, pe lumina, se indreptau spre parul respectiv pe care il
recunosteau dupa insemn, spre a vedea ce fel de ursit le este harazit. In cazul
in care parul era drept si neted, ursitul va fi fost si el un barbat chips si tanar.
In cazul in care parul era scurt si cu noduri, ursitul va avea avutie putina si
ani multi. Coaja groasa a parului insemna bogatie din partea ursitului.
Ritualul verighetei a devenit un ritual comun printre fetele din
Muntenia care doresc sa isi afle viitorul in iubire. Fetele trebuie sa arunce o
verigheta sfintita de preot intr-un pahar de apa neinceputa sis a priveasca in
mijlocul verighetei de pe fundul apei. Se spune ca daca au credinta in puterea
lui Dumnezeu vor vedea chipul ursitului reflectandu-se in apa sau il vor visa
noaptea.
In alte zone, fetele tinere obisnuiesc sa semene un catel de
usturoi intr-un bulgare de alut. Se crede ca fata al carei usturoi
incolteste si creste frumos se va marita curand. Tot in noaptea de 29 spre 30,
fetele care doresc sa vada in vis chipul celui cu care se vor casatori trebuie
ca inainte de a adormi sa se asigure ca au sub perna 41 fire de grau. Este bine
totodata ca fetele care isi doresc sa se casatoreasca sa poarte usturoi la
brau.
Strigoii se joaca de-a
viata pe pamant...
Totodata, inainte de lasatul serii, ferestrele si usile se ung
cu usturoi, facandu-le cruce in acelasi timp pentru ca strigoii sa devina
inofensivi si sa nu poata intra in case. In unele zone oamenii isi ung cu usturoi
anumite zone ale trupului: frunte, piept, spate si incheieturi pentru ca
strigoii sa nu se atinga de ei si sa nu-i nenoroceasca in vreun fel. Usturoiul
are proprietati purifiante si tine la distanta raul. Doar se stie ca vine
Noaptea Strigoilor, o noapte a maleficului si a spaimei...
Strigoii ‘vii’ si strigoii ‘morti’ isi abandoneaza fara voia lor
trupurile sau ies din morminte si se angajeaza in batalii purtate intre ei la
raspantii de drum, hotare si locuri considerate ‘necurate’. Daca nu reusesc sa se
razboiasca intre ei, atunci strigoii se ‘supara’ si se apuca sa suga sangele
primului pamantean care le pica pe mana.
Strigoii vii sunt oameni obisnuiti care, din anumite motive (se
nasc din incest, sunt copii din flori, au o vertebra in plus etc) devin strigoi
doar in aceasta noapte, parasindu-si in somn trupul si luand forma diverselor
vietati, mai putin forma animalelor sfinte. Ei provoaca pagube si cauzeaza rau
si suferinta oamenilor, pocindu-i sau sugandu-le sangele, afectand virilitatea
barbatilor, furand mintile oamenilor si belsugul livezilor, stricand animalele.
Strigoii morti sunt spiritele oamenilor care nu si-au gasit
linistea si lumina atunci cand au trecut pe lumea cealalta. Acestia obisnuiesc
sa le faca rau celor care i-au suparat, le-au gresit sau nu le-au asigurat o
inmormantare crestineasca, cu tot ce presupune aceasta. Se mai spune ca in
vazduh umbla varcolacii, iar pe pamant pricolicii. Odata ce vine dimineata si
se aud cocosii cantand, toate aceste spirite malefice dispar si se intorc la
locurile lor. Dis-de-dimineata, spatiul bataliei este purificat…
Deoarece strigoii se pot uita pe geamul locuintelor, pot intra
in casa nepoftiti sau se pot adaposti la caldura, oalele si canile trebuie
intoarse cu gura in jos.
Previziuni ale vremii si
ale anului care va veni
In ajunul sarbatorii sfantului Andrei, toti membrii familiei
trebuie sa semene grau intr-o strachina de pamant. Cel al carui grau va creste
cel mai des si mai inalt si nu se va ingalbeni va fi cel mai norocos in anul
care vine. El va avea parte de sanatate si de un an bun, prielnic. Obiceiul
este stravechi: batranii satelor obisnuiau sa semene grau in oale de pamant,
interpretand recoltele de anul urmator in functie de felul in care creste
graul. Ca regula, graul respectiv este special si nu trebuie aruncat, ci dat
pasarilor spre hrana.
Pentru a vedea daca vei avea parte de zile inflorite in anul
care va veni, este bine sa pui intr-o vaza cu apa crengute de corcodus, visine,
cires, mar, migdal etc. Pe langa aspectul coloristic deosebit, ele au o
semnificatie aparte. Daca infloresc pana in Craciun (pana de Sfantul Vasile in
unele variante) – e semn ca te vei bucura si vei inflori in anul care va veni.
Luna devine si ea un astru important in noaptea magica a
Sfantului Andrei. Daca luna este “subtire” si iti pui o dorinta in gand si ii
adresezi sfantului Andrei o rugaciune in timp ce privesti luna, se crede ca
ruga iti va fi ascultata, iar dorinta ti se va implini. Totodata, luna plina pe
un cer senin in noaptea de sfantul Andrei prevesteste o iarna usoara. La polul
opus, luna plina pe un cer intunecat prevesteste o iarna lunga si grea, cu
nameti si viscole.
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/12830/obiceiuri-si-traditii-de-sfantul-andrei.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu