De cate ori oftam visatoare ca suntem
indragostite si constatam cu sau fara incantare ca sageata lui Cupidon a ajuns
la destinatie? Ne intrebam vreodata de ce ne iau acesti fiori? De ce ne alege
dragostea?
Pe cat de natural pare acest sentiment pe atat de complicate sunt metodele prin care ajungem in final sa spunem in gura mare si mai ales cu sinceritate “il ador”. Cercetatorii americani ,au publicat in “Human and evolution behavior” ca dragostea chiar ne anihileaza contactul cu realitatea,Oamenii de stiinta spun ca este eliberata o serie de chimicale neurotransmitatoare, precum fenetilamina, dopamina, noradrenalina si oxitocina si chiar este, dupa vechea vorba, oarba. Deci nu trebuie sa ne simtim atat de vinovate cand traim pe un norisor, nimic din jurul nostru nu pare grav si deodata soarele zambeste si probleme sunt luate de ultima ploaie.
In afara de explicatia oferita de cercetatori , mai vine si simpla motivare, ca stim fara sa ne spuna nimeni ca dragostea este ceva special, este acel ceva ce ne aduce un zambet si mai ales echilibrul.
Cand ne indragostim orice lucru rau are o solutie, orice suparare isi are remediu, orice lucru trist are si o fata zambitoare, exista doar optimism, si speranta. E o energie inexplicabila ce ne face sistemul imunitar mult mai pregatit pentru pericole, ne ajuta sa ne crestem standardele, apreciindu-ne mai mult si mai ales ne ofera acea doza de optimism de care avem nevoie de la prima ceasca de cafea pana ne intoarcem seara printre asternuturi.
Dragostea e ca un drog, iar sentimentele sunt dozele zilnice de care avem nevoie pentru a nu ne imbonlavi de dor, reteta este simpla, insa profunzimea lor complicata. Te inalta dar te si doboara, te fac sa razi insa te si intristeaza, iti dau momente magice care apoi devin amintiri ce te darama.
Vital pentru psihicul si fizicul nostru, este sa avem totul sub control, si oricat de mult am visa, sa tinem macar un deget pe pamant pentru ca socul sa nu fie puternic, insa in acelasi timp sa ne bucuram de puterea iluziilor si a sentimentelor inegalabile.
Avem liber la iubire!
Pe cat de natural pare acest sentiment pe atat de complicate sunt metodele prin care ajungem in final sa spunem in gura mare si mai ales cu sinceritate “il ador”. Cercetatorii americani ,au publicat in “Human and evolution behavior” ca dragostea chiar ne anihileaza contactul cu realitatea,Oamenii de stiinta spun ca este eliberata o serie de chimicale neurotransmitatoare, precum fenetilamina, dopamina, noradrenalina si oxitocina si chiar este, dupa vechea vorba, oarba. Deci nu trebuie sa ne simtim atat de vinovate cand traim pe un norisor, nimic din jurul nostru nu pare grav si deodata soarele zambeste si probleme sunt luate de ultima ploaie.
In afara de explicatia oferita de cercetatori , mai vine si simpla motivare, ca stim fara sa ne spuna nimeni ca dragostea este ceva special, este acel ceva ce ne aduce un zambet si mai ales echilibrul.
Cand ne indragostim orice lucru rau are o solutie, orice suparare isi are remediu, orice lucru trist are si o fata zambitoare, exista doar optimism, si speranta. E o energie inexplicabila ce ne face sistemul imunitar mult mai pregatit pentru pericole, ne ajuta sa ne crestem standardele, apreciindu-ne mai mult si mai ales ne ofera acea doza de optimism de care avem nevoie de la prima ceasca de cafea pana ne intoarcem seara printre asternuturi.
Dragostea e ca un drog, iar sentimentele sunt dozele zilnice de care avem nevoie pentru a nu ne imbonlavi de dor, reteta este simpla, insa profunzimea lor complicata. Te inalta dar te si doboara, te fac sa razi insa te si intristeaza, iti dau momente magice care apoi devin amintiri ce te darama.
Vital pentru psihicul si fizicul nostru, este sa avem totul sub control, si oricat de mult am visa, sa tinem macar un deget pe pamant pentru ca socul sa nu fie puternic, insa in acelasi timp sa ne bucuram de puterea iluziilor si a sentimentelor inegalabile.
Avem liber la iubire!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu