Love is life

Iubirea ne deschide calea spre spiritualitate, spre armonia sufletelor si frumusetea universului, caci doar iubirea se daruie neconditionat, fara teama de sacrificiu si fara a pretinde nimic in schimb. Si astfel il inalta si il innobileaza pe om. „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” spune apostolul Ioan

"Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei."Dumitru Staniloae

29 decembrie 2012

7 lucruri pe care le-am trait si invatat in 2012


 
Nu pot sa-mi explic asta, dar mi-as fi dorit uneori sa fiu un om de stiinta. Sa stau linistita in camera mea, inconjurata de mii de carti si caiete in care sa-mi scriu notitele. Sa surprind lumea din jurul meu pentru a o putea cuprinde. Poate ca singurul lucru care se regaseste in fiinta mea si are legatura cu aceasta ocupatie este capacitatea de a trage concluzii.

Asadar, regasiti mai jos 7 lucruri care mi-au influentat procesul de dezvoltare personala in acest an:

1.    Exista un timp al rabdarii si un timp al actiunii. Cel mai important invatator este cerul insusi: atunci cand este plina, luna se hotaraste sa descreasca pentru a deveni noua si a gasi puterea sa creasca. Am observat, asadar, ca inainte de a cauta noul in viata mea, este nevoie sa las deoparte obiceiurile care imi ingreuneaza schimbarea.

2.    Daca nu imi ofer eu respectul de care am nevoie, ceilalti nu o vor face. O parte din mine astepta intotdeauna aprecierea celorlalti, insa chiar si in momentele in care aceasta venea, parca nu era suficienta. Am invatat, astfel, ca respectul este ascultarea propriei voci interioare si actionarea conform acesteia. Si chiar daca ceilalti sunt deranjati de aceasta voce pentru ca nu sunt obisnuiti cu ea, atata timp cat eu raman autentica, si ei se vor opri sa o asculte, chiar si cu riscul negarii ei.

3.    Iubirea m-a facut sa inteleg ca pe masura ce devin a celuilalt, imi apartin de fapt mie. Anul acesta am simtit cu adevarat ce inseamna iubirea. Si chiar daca a durat mai putin decat mi-as fi dorit, profunzimea trairilor si insuficienta cuvintelor au reusit sa transceada timpul. Am reusit sa ma bucur de prezenta celuilalt si am invatat ca doar cateva momente pot fi mai intense decat o viata intreaga. Multumesc, B!

4.    Nu stiu ce se ascunde in spatele suferintei nimanui. Desi de multe ori doar presupunem, niciodata nu vom putea sti adevarul despre ce se ascunde sub cea mai trista expresie, dar nici in spatele celor mai frumoase zambete. Si am mai invatat ca cea mai mare greseala cand eu sufar si tu suferi este sa ne blamam unul pe altul. Abia cand am fost in situatia asta, am constientizat de fapt ca durerea pe care o purtam intrinsec ne determina sa nu mai vedem durerea celuilalt si tocmai de aceea ajungem sa ne invinovatim pentru ceva ce nici macar nu ne apartine.

5.    Desi oamenii din viata mea dispar, amintirea lor este cea mai pretioasa consolare. Anul acesta a murit o foarte buna prietena, insa prezenta ei in aceasta viata a fost poate cea mai mare sfidare adusa timpului. Mi-a fost greu sa invat si poate ca nu am reusit asta in totalitate, ca ne putem bucura de ceilalti pana intr-un anumit moment, iar amintirea lor este ceea ce putem pastra de fapt. Poate faptul ca floarea ei preferata a fost floarea soarelui, nu era altceva decat o invitatie catre noi inceputuri.

6.    Atunci cand nu gasesti schimbarea in interior, exteriorul poate fi o piedica. Anul acesta m-am mutat de sapte ori in speranta ca imi voi gasi locul, insa tot acest proces nu a fost decat rezultatul unei confuzii si mai mari. Ironic sau nu, am revenit in acelasi loc de unde am plecat si am constientizat ca atata timp cat sunt impacata, locul meu poate fi si in singuratate, si in mijlocul celorlalti. De asemenea, am regasit dorinta de a-mi complica viata atunci cand lucrurile par sa urmeze o ordine fireasca ce in ochii mei parea doar monotona.

7.    Desi pari sa-ti fi pierdut drumul, niciodata nu esti in alta parte decat pe calea ta. M-am gandit atat de mult la drumul meu incat am uitat ca pasii mei il batatoresc in fiecare zi. L-am vazut atat de mult in termeni abstracti incat am uitat ca il traiesc la nivelul cel mai concret. Desi am simtit la un moment dat ca ,,mi-am pierdut calea”, mi-am dat seama ca acest lucru este imposibil. Pentru ca nu putem fi in alt loc decat pe calea noastra. Si am mai invatat ca nimeni nu-mi poate spune unde incepe si unde se termina un drum pentru mine. La urma urmei, trairile proprii sunt cele mai mari confirmari. Mai mari si decat ale oamenilor de stiinta!
Andreea


 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu