Sunt dependenta de tine. Dar incerc sa ma vindec...

 

Poate ai intalnit sau ai fost acel partener care este insetat dupa afectiune si care isi doreste sa-i fii in fiecare secunda alaturi. Daca lipsesti pentru o anumita perioada, deja incepe sa isi piarda simtul certitudinii si chiar sa zamisleasca extrem de multe scenarii.

Majoritatea oamenilor confunda o relatie echilibrata cu una toxica si dependenta. Adeseori am auzit cum dependenta emotionala a fost asociata cu dragostea adevarata datorita mixurilor puternice de emotii . Si totusi cum putem sa ne dam seama daca experimentam dragostea sanatoasa sau dependenta de alte persoane? Care sunt pasii pentru a constientiza aceasta situatie?

Esti aparatorul meu. Tu esti stalpul meu de rezistenta. Punctul meu de sprijin. Centura mea de siguranta. Esti salvatorul meu. Cand mama este prezenta eu sunt protejat. Nu ma tem de nimic. Lumea este un loc sigur si prietenos. Daca am pierdut-o pe mama lumea se umple de oameni infricosatori si rai. Asa gandeste o fiinta umana in perioada copilariei sale despre mama.

Ce legatura are cu viata ta de acum? Nu ti-as povesti despre acest fenomen daca nu ar avea legatura cu un subiect care te intereseaza. Acest scenariu de viata se transmite pe masura ce crestem in relatia de cuplu. Lasa-ma sa-ti spun ca acelasi mecanism prezentat mai sus se activeaza cand partenerul tau de viata, de care depinzi emotional, pleaca. Dintr-o data lumea ta devine nesigura, iar tu devii baietelul sau fetita tremurand de frica si tipand dupa mama.

In principiu sarcina psihologiei este sa te faca sa diferentiezi ceea ce se intampla astazi de ceea ce s-a intamplat in copilaria ta. Toate aceste fenomene se intampla adesea in subconstientul nostru si de accea aducerea lor in planul constiintei este primul pas spre vindecare. Pentru a te bucura de sanatate si libertate emotionala este important sa determini starea ta actuala.

Daca te afli deja acolo, te felicit , daca nu acum ai sansa, sa iei prima decizie in acest sens. Cineva mi-a spus ca incercand sa explic romancelor acest fenomen inseamna sa ma lupt cu morile de vant. Eu insa cred ca tu cea dincolo de monitorul care ne desparte, ma auzi si cred ca ai curajul de a iesi din starea in care te-ai complacut atata vreme. Sunt convinsa ca iti doresti mai mult. Asa ca nu ma opresc. Vreau ca acest mesaj sa ajunga la tine. Tu decizi ce faci cu el. Daca esti o femeie puternica care isi doreste un stil de viata mai bun il vei folosi in avantajul tau. Eu pentru tine, scriu! Stiu ca esti acolo. Sa revenim.

In relatiile echilibrate exista bineinteles protectie reciproca si grija altruista insa aici iti vorbesc despre extreme. Iti vorbesc despre unul dintre tipurile de dependenta emotionala. Acest tip de dependenta are la baza teama de a fi parasit, teama de a ramane singur, gol de sentimente. Cum se manifesta?

Poate ai intalnit sau ai fost acel partener care este insetat dupa afectiune si care isi doreste sa-i fii in fiecare secunda alaturi. Daca lipsesti pentru o anumita perioada, deja incepe sa isi piarda simtul certitudinii si chiar sa zamisleasca extrem de multe scenarii. Iata un scurt exemplu: Sa zicem ca ai de sustinut un examen. Una este sa-l rogi pe iubitul tau sa te duca cu masina dimineata si alta sa sa-l obligi sa-si ia ziua libera pentru a sta cu tine in fata usii pana cand iti vine randul sa intri.

Daca motivul pentru care stai intr-o relatie este teama ce te-ar putea coplesi o data cu pierderea relatiei , merita sa te intrebi de unde vine. Daca ai mai avut tangente cu alte articole psihologice raspunsul ar putea fi deja plictisitor. Are legatura din nou cu ce ai trait in copilarie. Punctul cheie al intelegerii este ca nu poti face fata acestui tip de dependenta daca apelezi in continuare la ‘’o mama de imprumut’’, adica daca vei continua sa depinzi de cineva, care poate fara sa-si dea seama, mentinand activ vechiul pattern, iti submineaza increderea in sine si forta launtrica

In concluzie daca ceea ce experimentezi este sentimentul ca nu poti trai fara o anumita persoana, daca ai ajuns in punctul in care’’ El’’ este centrul existentei tale s-ar putea sa te afli intr-un pattern de dependenta emotionala numita si ‘’dependenta de tip scutec’’. Dupa cum am spus, mecanismul este foarte mult asemanator copilariei tale si o metoda prin care poti determina daca esti captiva in acest pattern sunt intrebarile.

Ia-ti cateva minute si adreseaza-ti urmatoarele intrebari:

Ce similaritati prezinta partenerul tau cu fosti parteneri? Exista ceva foarte atragator si comun tuturor? Dar ceva foarte neplacut si stresant? Se repeta cumva unele modele de interactiune? Cine detine controlul, cine pare mai implicat in familie, cine face mai multe planuri? Care sunt cele mai satisfacatoare nevoi ale tale si care sunt cele mai frustrate? Cum s-au interupt relatiile anterioare? Cine le-a interupt si din ce motive?

Daca descoperi un pattern autodistructiv, in sensul atasamentului excesiv, in relatiile tale poti explora mai departe geneza lui, examinand natura interactiunilor cu familia ta: Cine era seful, cine dadea ordinele? Exista un parinte care sa-l iubeasca mai mult pe celalalat? Te iubeau ambii parinti? Te iubea unul dintre ei mai mult? Il iubeai mai mult pe unul din parinti? Alaturi de care dintre parinti te simteai mai respectat, mai pretuit? Cine te facea sa te simti rau sau fara valoare? Cum obtineai atentie si suport emotional? Cine reactiona mai intai? Cum isi exprimau agresivitatea parintii tai? Cine era mai agresiv? Cine iti accepta mai usor starile afective?

Daca iti poti aminti, foarte bine. Daca parintii sau alte persoane apropiate isi mai pot raspunde, nu ezita sa ii intrebi. Dupa ce ai aflat raspunsurile, observa daca exista vreo legatura intre natura relatiilor din familia ta de origine si actuala sau fostele relatii de cuplu. Observi cumva asemanarea? Ai preluat acest model din familie? Pentru a face alegeri constiente este esential sa le intelege pe cele inconstiente care ne-au condus pana acum.

In general cei care avem treburi neterminate in copilarie, le oglindim in relatia noastra de cuplu. Exista oameni care aleg parteneri neimplicati si incearca sa-i schimbe, deoarece in copilarie au avut un parinte neimplicat ( de obicei acelasi sex ca partenerul), pe care nu l-au putut schimba. Altii aleg parteneri deprimati si devitalizati si incearca disperati sa-I tonifice, asa cum n-au reusit, mai demult, cu parintele lor descurajat si posomorat. De asemenea, unii aleg un partener narcisic, izbitor de asemanator cu parintele centrat pe munca sau activitatile lui, indisponibil pentru copil. Toate acele insecuritati infantile sunt acum incuiate temeinic si acoperite de caracterul dependent al relatiei prezente.

Scopul ultim al muncii de explorare a originilor insecuritatii, nu este de natura pur informativa. Nu are sens sa fi mai informat sau mai’’ cunoscator’’ daca nu intitiezi nici o schimbare. Autoexplorarea te ajuta sa asezi trecutul in trecut si prezentul in prezent. Ordinea pe care o introduce in timpuri se va reflecta si in viata ta o data cu deciziile tale. Primul pas pentru orice il reprezinta intelegerea fenomenului. Apoi as spune eu, acceptarea acestuia si apoi planul de actiune.

Prin informatiile de mai sus eu te invit sa intelegi acet fenomen. La tine se afla decizia acceptarii si recunoasterea Daca vrei sa faci ceva chiar acum sa iesi in aceasta capcana poarta pentru tine e deschisa.

Cristina Miculete

http://www.garbo.ro/

 

Victima perfecta si dusmanul din interior

 

Pendulam adesea intre talerele vinovatiei incat uitam ca orice agresor are nevoie de victima perfecta pentru a actiona.

Tocmai de aceea intram in jocul victimei care se lasa calcata in picioare, respectiv pe suflet in loc sa isi asume responsabilitatea pentru starea sa.

In cele ce urmeaza, ne vom ascuti simturile pentru a auzi glasul acela care ne intoarce din drum, care ne spune ca nu suntem suficienti de buni pentru a continua, care in loc sa ne intampine cu o mangaiere, ne loveste atat de puternic incat sa ne tine pe loc in drumul nostru de dezvoltare personala. Astazi vom vorbi despre dusmanul din interior si despre piedicile pe care acesta ni le pune constant.

1. “Un ajutor” daunator.

Intram adesea intr-o serie de probleme din incercarea de a scapa de intensitatea emotiilor negative care ne cuprinde. Cu totii dam dovada de un astfel de comportament din cand in cand. Una dintre cele mai cunoscute forme de autosabotare este mancatul in exces. De asemenea, avem in vedere si “autotratamentul” cu droguri sau alcool in urma unei depresii. Mai putin comuna, insa deloc de neglijat este dorinta de automutilare, aceasta din urma reprezentand deja un caz clinic.

2. Un alt dusman nevazut, amanarea.

Cand vine vorba de autosabotare si victimizare, amanarea detine cu siguranta premiul cel mare. De ce? Deoarece amanarea este prapastia dintre intentie si actiune. Totul incepe cu intentia de a actiona, dar in loc sa realizam acest fapt, ne pierdem in propriile scuze, gasind o serie de motive pentru care indeplinirea unui lucru nu este deloc necesara. De exemplu, ne dorim sa mergem la sala de sport de doua ori pe saptamana, insa daca prietena noastra nu ne insoteste, nici prezenta noastra nu va mai fi obligatorie. Cand intervine victimizarea in acest caz? Cand descoperim ca aruncam vina asupra celuilalt in legatura cu kilogramele pe care tocmai le-am acumulat.

3. Sa ne ferim de modestia dusa la extrem.

Aceasta “trasatura” este intalnita in special in randul femeilor, autosabotajul putand aparea sub diverse infatisari. Un exemplu pe care dorim sa vi-l impartasim are in vedere intalnirea mai multor oameni de stiinta din New York. Deoarece intalnirea era pe punctul de a se termina, prezentatorul a anuntat ca o singura persoana mai are dreptul de a adresa o intrebare. Desi erau mai multe maini ridicate si fiecare lupta pentru raspunsul pe care dorea sa-l primeasca, persoana care a fost desemnata sa adreseze intrebarea a spus: “Doamne, sunt ultima persoana care pune o intrebare. Aproape ca ma simt vinovata.” Asadar, aceasta si-a declarat vinovatia inainte de a adresa intrebarea. Multi au fost cei care au uitat intrebarea, insa cu totii si-au amintit prologul. Ce parere aveti?

4. Dependenta sau “Am facut toate acele lucruri pe care nu ar fi trebuit sa le fac”

Autosabotajul nu este o simpla actiune, ci un proces complex, un proces tragic, am putea adauga care intoarce oamenii impotriva propriilor ganduri si impulsuri. Chiar daca toti facem greseli, victima perfecta va aduce mereu in prim plan aceste greseli si chiar “se va lauda” cu ele.

De exemplu, dependentii prezinta o multime de scuze insotite de o gandire nefondata in timp ce incearca sa evite durerea si actiunile decisive care sa le ajute sa-si restabileasca obiectivele in viata. De foarte multe ori, auzim povesti despre o serie de cazuri care in ciuda potentialului promitator pe care il au in interior, multe persoane talentate aleg sa se victimizeze, permitandu-le drogurilor si alcoolului sa le traga in jos.

Voi cum va intelegeti cu dusmanul din interior?

Sursa: http://www.psychologytoday.com

 

 

De ce nu reusim sa scapam de anxietate si stres?

 

Desi cunoastem o serie de informatii, tehnici si practici, in anumite momente in care suntem pusi in fata faptului implinit (o boala, un disconfort psihic, etc), parem ca am uitat intreaga teorie pe care credeam ca am interiorizat-o in lectiile primite in drumul nostru de dezvoltare personala.

In momentul in care stramosii nostri traiau in jungla, cei care auzeau pasii unor tigrii infometati aveau un exces de adrenalina care se conecta cu muschii lor, iar ei foloseau aceasta energie pentru a fugi cat de repede puteau pentru a putea trai sa-si spuna povestea si pentru a avea copii in timp ce stramosii care nu fugeau erau mancati. Prin acest proces al evolutiei, creierele noastre au devenit interconectate, primind comanda de a ne mobiliza corpurile sa se lupte cu un potential atacator si sa fuga. Chiar si in ziua de astazi, frica si durerea sunt mecanisme puternice de invatare care ne opresc atunci cand vrem sa atingem un calorifer fierbinte, sa alergam in trafic, sa inotam in apele infectate si lista poate continua.

Regasiti mai jos 6 motive pentru care emotiile negative reapar in viata noastra, desi noi credeam ca le-am tratat:

1. Creierele noastre sunt legate pentru a supravietui, nu pentru a fi fericiti.

Tocmai de aceea, ele ne aduc in prim plan emotiile negative, greselile trecutului si grijile legate de viitor. Intepenim intr-un ciclu repetitiv de auto-critica, grija si teama care interfereaza cu capacitatea noastra de a fi intr-o experienta si de a ne adapta la ceea ce se intampla in prezent.

2. Nu este de ajuns sa pretindem ca emotiile negative nu exista.

Datorita conexiunii dintre creierele noastre mai sus amintite, emotiile negative vor avea o prioritate destul de mare si vor reveni in experienta constienta. De fapt, cercetari realizate de Daniel Weagner si colegii sai arata ca reprimarea gandurilor negate are ca rezultat reaparitia gandurilor, cat si a starii negative.

3. Sistemele noastre psihologice pot reactiona la imaginile mentale si la evenimente de parca ele se intampla in lumea reala.

Ganditi-va ca mirositi si apoi gustati dintr-o lamaie. Veti simti imediat cum gustul salivei se schimba in gura voastra. Acum ganditi-va ca puneti mana pe un calorifer fierbinte. Simtiti cum inima voastra bate mai tare? Astfel, atunci cand gandurile marcate de anxietate si stres pun stapanire asupra noastra, cu siguranta ne afecteaza si corpurile. Faptul ca experimentam in repetate randuri starile de stres si de anxietate ne poate afecta sanatatea pe termen lung.

4. Gandurile negative se hranesc unele cu celelalte.

De exemplu, puteti incepe prin a va ingrijora ca nu aveti suficienti bani. Si apoi va puteti gandi: ,,Ce fac daca imi pierd slujba?” si continuam cu toti oamenii care nu vor sa ne ajute si cu toate greselile din trecut pe care le-am facut atunci cand am intrat in aceasta situatie financiara. Inainte sa o stim, ne duelam cu noi insine pornind de la un aparent nesemnificativ gand.

5. Emotiile negative, cum ar fi teama si rusinea, ne pot ajuta sa supravietuim ca mici copii, atunci cand nu ne putem parasi familiile si cand avem putine optiuni de a schimba o situatie negativa.

Atunci cand devenim adulti, avem tendinta de a urma acelasi scenariu, uitand sa invatam ca regulile s-au schimbat si ca avem mai multe optiuni acum. De exemplu, daca eram aspru pedepsiti atunci cand eram mici pentru ca le raspundeam parintilor nostri atunci cand ne certau, putem avea o frica de a confrunta verbal pe cineva sau putem simti ca nu avem dreptul de a parasi relatiile in care nu suntem tratati cu respect.

6. Lucrurile pe care le facem sau incercarea de a coopera cu emotiile negative pot fi mult mai contraproductive decat emotiile in sine.

Oamenii au tendinta de a recurge la alcool, marijuana sau medicamente pentru a scapa de anxietate. Aceste substante au efecte negative asupra starii si motivatiei noastre, cat si proprietatea de a provoca dependenta. De asemenea, ascunderea emotiilor negative in spatele mancarii poate duce la probleme legate de greutate si la pierderea treptata a stimei de sine. A ne infuria si a-i blama pe ceilalti pentru emotiile pe care noi le resimtim ne pot ruina relatiile, la fel cum a face cumparaturi in exces pe baza stresului ne pot aduce o serie de datorii.

Ca fiinte umane care experimenteaza frica si stresul, ne confruntam cu o dilema. Nu putem forta emotiile negative sa ne paraseasca creierul, iar acoperirea lor ne va aduce probleme si mai grave. Pe de alta parte, daca le acordam o atentie prea mare, cream o spirala in care ne putem pierde. Ce putem face cu aceste parti deloc confortabile ale mintii noastre?

Raspunsul este surprinzator de simplu in teorie. Este ideal sa facem pace cu noi, iar pe masura ce facem asta, le luam puterea gandurilor care ne acapareaza. Le putem permite gandurilor si sentimentelor negative sa fie acolo sau ne putem concentra pe scopurile, valorile si activitatile care ne ofera o stare de bine.

http://www.damaideparte.ro/

 

 

 

Pentru ca te iubesc, traiesc si pentru mine...

 

Semnele dependentei de iubire/ relatie

Invata sa iti iubesti partenerul de viata, nu sa traiesti pentru el. Invata sa nu mai fii dependenta de o relatie si sa-ti pui propriile nevoi si dorinte pe primul plan.

Iata cateva semne care demonstreaza ca esti dependenta de relatie/partenerul de viata:

Esti dependenta de relatie daca esti interesata de fericirea partenerului de viata si nu de a ta.

De cand esti implicata intr-o relatie cu el, lucrurile pe care le faci au unicul scop de a-l face fericit? Daca iti concentrezi toate energiile pentru buna lui dispozitie, iar tu esti nefericita, cu siguranta ca te indrepti in directia gresita. Ca si multe alte femei, te gandesti doar la fericirea partenerului de viata, chiar daca aceasta nu iti ofera implinire sufleteasca. In viitor, o relatie construita astfel nu va avea succes.

Esti dependenta de relatie daca faci majoritatea lucrurilor de una singura.

Doua elemente esentiale pentru o relatie de succes sunt impartasirea momentelor, a responsabilitatilor si pretuirea celuilalt. Gandeste-te asadar, impartaseste partenerul de viata intamplarile si sentimentele sale cu tine sau nu? Daca faci totul de una singura, daca cel de langa tine nu doreste sa faceti lucruri impreuna, iar tu accepti asta, cu siguranta esti dependenta de relatie. Dar esti si nefericita.

Esti dependenta de relatie daca iti protejezi partenerul de viata indiferent de situatie.

Daca persoana iubita a facut ceva gresit si iei toata vina asupra ta numai pentru a o apara, acest lucru inseamna ca esti dependenta de relatie. Pentru a-si face fericit partenerul de viata, multe femei iau vina asupra lor atunci cand se intampla lucruri neplacute, gandindu-se doar la fericirea celuilalt, nu si la a lor.

Esti dependenta de relatie daca partenerul de viata este cel care o domina.

O relatie in care unul dintre parteneri il domina pe celalalt este o relatie in care unul dintre parteneri este dependent de persoana alaturi de care isi construieste viata de cuplu. Gandeste-te bine daca cel de langa tine iti spune (chiar si la nivel de subconstient) ce este bine sa faci si ce nu este bine sa faci. Daca lucrurile se intampla asa, inseamna ca esti dependenta de relatie. O viata de cuplu armonioasa si benefica atat pentru el, cat si pentru tine, trebuie sa fie transparenta si echilibrata.

Esti dependenta de relatie daca inclini mai mult spre interesele partenerului de viata.

Esti inclinata mai mult inspre interesele partenerului de viata si nu spre cele proprii? Trebuie sa intelegi faptul ca una inseamna compromisul, iar alta sa renunti la propria fericire si la interesele pe care le-ai avut dintotdeauna. Nu este o idee deloc buna sa iti pui in balanta propriile valori sau dorinte doar pentru a-i face pe plac celuilalt. Intr-o relatie, atat tu, cat si partenerul trebuie sa fiti fericiti si sa va completati nevoile unul altuia.

Esti dependenta de relatie daca ii faci mereu pe plac.

Daca incerci constant sa iti multumesti partenerul de viata, sa ii faci pe plac, acest lucru inseamna ca esti implicata intr-o relatie de care esti dependenta. Viata de cuplu ar trebui sa fie lipsita de eforturi din ambele parti.

Esti dependenta de relatie daca prioritatile tale s-au schimbat.

Atunci cand esti dependenta de relatia in care esti implicata, iti concentrezi toate energiile asupra partenerului, motiv pentru care exista mari sanse sa renunti la viata sociala, la prieteni si chiar la familie. De ce? Pentru a te dedica total persoanei iubite si pentru a-i face pe plac. Totusi, gandeste-te bine - esti fericita intr-o astfel de relatie?

Evalueaza semnalele descrise in acest articol pentru a te cunoaste mai bine si pentru a-ti da seama cu adevarat daca esti implicata intr-o relatie care te face dependenta de partener.

http://www.garbo.ro/

Catalin Manea-Dincolo de perceptia umana

 

Nu condamna ”ceea ce nu intelegi” pentru ca este posibil ca la un moment dat “ceea ce nu intelegi” sa se transforme in “ceea ce crezi”. Pacea nu se naste din razboi. Pacea se creaza din pace.

Cu totii traim clipe frumoase, insa, cu siguranta, fiecare dintre noi mai avem si perioade mai putin fericite. Momentele de cautari fac parte din viata noastra si au un rol perfect in ceea ce ne priveste. Totul face parte din noi, din Ceea Ce Suntem Cu Adevarat. Pana nu vom invata sa acceptam un element existential in viata noastra, nu vom trai complet impacati cu realitatea.

Un element exterior este acolo unde este pentru a-ti arata ceva despre tine. Nimic nu este degeaba. Totul are un rost perfect stabilit, iar daca tu vei incerca sa mergi dincolo de aparentele fizice, atunci vei incepe sa faci pace cu fiecare circumstanta ivita in viata ta.

Este foarte la indemana pentru oricine sa critice si sa judece ceea ce nu se incadreaza in standardele sale de convingeri mentale, insa, este oare aceasta actiune demna de ceea ce ne dorim sa traim cu adevarat? In dese randuri, noi uitam ca pentru a ajunge la trairea si experimentarea pacii, este necesar sa oferim si sa provocam pace.

Pacea nu se naste din razboi. Pacea se creaza din pace. Nu condamna “ceea ce nu intelegi”, pentru ca este posibil ca, la un moment dat, “ceea ce nu intelegi” sa se transforme in “ceea ce crezi”. Totul este valabil doar pentru Acum. Doar Acum exista. Acum citesti aceste cuvinte. Acum iti bate inima. Acum respiri. Acum existi.

Ansamblul tau de convingeri se modifica in fiecare Acum al existentei tale. O convingere din Acum-ul trecut poate sa nu mai fie valabila in Acum-ul viitor. In aceasta lume a fizicului, totul este relativ. Doar in lumea relativului pot exista convingerile. Insa, daca vei incerca sa mergi dincolo de minte, de trup, de tangibil, vei descoperi ca, la nivel spiritual, Totul este Una.

Daca iti vei impinge credintele in Taramul Absolutului, adica daca vei crede cu toata fiinta in Infinitul Nevazut, atunci viata iti va raspunde pe masura si iti va oferi si mai multe ocazii de a experimenta ceea ce din punct de vedere fizic pare imposibil. Relativul te limiteaza. Dependenta este una din principale caracteristici ale relativului, ale fizicului. In relativ, totul se bazeaza pe campul de actiune al celor 2 poli opusi, care neincetat creaza senzatia unui joc de mentinere a echilibrului.

In relativ, totul depinde de nimic, iar nimicul depinde de tot. In functie de ponderea de influenta a negativului intr-o experienta pozitiva, depinde intensitatea prin care se creaza starea de indoiala din respectiva experienta pozitiva. Daca vei ramane mereu angrenat in relativ, vei trai rezultatul perceptiei tale: limitarea. Insa, cum putem iesi din jocul dualitatii? Cum putem calatori in afara relativului, chiar daca trupurile noastre fizice fac parte din lumea relativa? Simplu: prin absolutizarea relativului.

Orice element existential, este creat si sustinut de Esenta Omniprezenta. Aceasta Esenta este Unica. Infinitul este Unul. Creatorul este Unul. Dumnezeu este Unul. Si este in Tot Ceea Ce Exista, dar si in Tot Ceea Ce Nu Exista. Nimic nu este in afara lui Tot Ceea Ce Exista si Tot Ceea Ce Nu Exista, deci nimic nu este in afara lui Dumnezeu. Nimic nu este in afara Esentei Omniprezente.

Inainte de a percepe o forma fizica, percepe prima data Esenta care i-a facut posibila existenta. Nu cauta formele, pentru ca formele sunt un rezultat. Incearca sa percepi Esenta, Scanteia Divina care sustine viata oricarui element existential. Mergi dincolo de aparente. Mergi dincolo de forme. Mergi dincolo de... dincolo. Opreste-te putin din perceptia ta zilnica si observa ca toti avem acelasi mecanism de functionare. Cu totii avem ceva in comun: viata. Percepe viata din toti. Percepe viata si observa ca aceasta este Una. Este Aceeasi, manifestandu-se in forme diferite

 

Esenta este Aceeasi si se manifesta, prin noi, in forme diferite. Esenta este Lumina si se manifesta in toate modurile, pe toate caile, in toate felurile. Iar noi suntem un mod prin care Ea se manifesta. Realizezi ce inseamna acest lucru? Dumnezeu se manifesta prin tine. Si o face intr-un mod perfect. Pentru ca tu esti exact asa cum trebuia sa fii pentru a se manifesta tot ceea ce trebuie sa se manifeste prin identitatea pe care tu o formezi.

Daca tu il vei percepe pe Dumnezeu in toti si in toate, atunci iti vei acorda deosebita placere de a te regasi in toti si in toate, deoarece, repeta cu mine: Suntem cu Totii Unul. Suntem traversati de Aceeasi Esenta, care este Unica si Omniprezenta. Este pretutindeni. Nu poti sa nu faci parte din Ea. Nu poti sa nu fii Ea.

Ei bine, in clipa cand vei vedea Esenta dintr-un element existential, atunci vei avea ocazia sa traiesti experienta de A Fi respectivul element existential. Efectiv, vei simti ca nimic nu va desparte, deoarece lumea relativa se va dizolva automat si va deveni o scena a realitatii absolute, in care tu traiesti experienta de a A Fi Una Cu Totul. Atunci se va elimina elementele pozitive si negative, deoarece nu va mai fi necesar sa percepi totul intr-un fel limitat. Atunci vei trece de la a fi intr-un anumit fel, la starea de “A Fi”. Iar cand ajungi sa traiesti constient in “A Fi”, vei dizolva natural orice eticheta care te-a mentinut pana acum in taramul lumii relative.

Dumnezeu este Iubire Infinita. Cum poti trai experienta de conectare la Realitatea Suprema? Prin Iubire. Acesta este raspunsul pe care-l cauti. Iubeste! Fara intrebari, fara conditionari, fara asteptari. Doar iubeste si conecteaza-te la iubirea interioara a celui de langa tine, caci Iubirea este Una. Si este in toti si in toate.

http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/12513/dincolo-de-perceptia-umana.html

 

Dependenta in iubire si cautarea plenitudinii

De ce am deveni dependenti de celalalt? Motivul pentru care relatiile de iubire romantica reprezinta o experienta atat de intensa si universal cautata este acela ca ele par sa ofere eliberarea dintr-o stare de frica, nevoie, lipsa si neimplinire, ce are radacini profunde si face parte din conditia umana in starea sa neeliberata si neiluminata. Aceasta stare are atat o dimensiune fizica, cat si una psihologica. La nivel fizic, evident, nu sunteti complet si nici nu veti fi vreodata: sunteti fie barbat, fie femeie, adica o jumatate din intreg.

La acest nivel, nevoia de a fi complet — intoarcerea la uniune — se manifesta prin atractia dintre barbati si femei, prin nevoia barbatului de femeie si nevoia femeii de barbat.

Este aproape o nevoie irezistibila de uniune cu polaritatea energetica opusa. Radacina acestei nevoi fizice este de natura spirituala: dorinta de a pune capat dualitatii, de a te intoarce la starea de plenitudine. Uniunea sexuala da senzatia cea mai apropiata de aceasta stare la nivel fizic. Din acest motiv, este considerata experienta care ofera cea mai mare satisfactie in lumea fizica.

Dar uniunea sexuala nu este mai mult decat o clipa trecatoare de plenitudine, o secunda de beatitudine. Atata timp cat este cautata inconstient ca mijloc al mantuirii, persoana cauta sa puna capat dualitatii la nivelul formei, nivel la care mantuirea nu este posibila. Vi se ofera o imagine fugara, foarte tentanta a raiului, dar nu vi se permite sa ramaneti mai mult timp aici si va treziti din nou intr-un corp separat.

La nivel psihologic, sentimentul de lipsa sau de neimplinire este chiar mai mare decat la nivel fizic. Atata timp cat va identificati cu mintea dvs., aveti un sentiment al identitatii derivat dintr-o sursa externa. Adica obtineti o idee despre cine sunteti din lucruri care, in ultima instanta, nu au nimic de-a face cu cine sunteti in realitate: rolul dvs. social, posesiunile, aspectul exterior, succesele si esecurile, sistemul de credinte s.a.m.d.

Acest sine fals, construit de minte, se simte vulnerabil, nesigur si cauta mereu lucruri noi cu care sa se identifice si care sa-i dea sentimentul ca exista. Dar nimic nu este vreodata suficient pentru a-i produce o satisfactie de durata. Temerile sale raman; ca si sentimentul de lipsa si de nevoie acuta.

Dar atunci apare aceasta relatie speciala. Ea pare sa fie raspunsul la toate problemele sinelui fals si pare sa raspunda tuturor nevoilor sale. Cel putin la prima vedere. Toate celelalte lucruri pornind de la care in trecut v-ati derivat sentimentul identitatii par acum relativ nesemnificative. Acum aveti un singur punct de interes care le inlocuieste pe toate celelalte, da sens vietii dvs. si prin el va definiti identitatea: persoana de care v-ati „indragostit”.

Nu mai sunteti un fragment dislocat intr-un univers nepasator — sau cel putin asa vi se pare. Lumea dvs. are acum un centru: persoana iubita. Faptul ca centrul se afla in afara dvs. si ca din acest motiv aveti in continuare un sentiment de identitate derivat dintr-un obiect exterior nu pare sa conteze prea mult la inceput.

Ceea ce conteaza este ca sentimentele subiacente, de neimplinire, frica, lipsa si insatisfactie, atat de caracteristice starii de identificare cu mintea, au disparut — sau nu? S-au dizolvat sau continua sa existe in spatele acestei realitati superficiale numite fericire?

Daca in relatia dvs. ati avut parte atat de „iubire”, cat si de opusul ei — atacul, violenta emotionala — atunci e foarte probabil sa confundati atasamentul sinelui fals si dependenta cu iubirea. Nu puteti sa va iubiti partenerul la un moment dat, iar in urmatorul moment sa il atacati. Iubirea nu are opus.

Daca „iubirea” dvs. are un opus, atunci nu este iubire, ci o puternica nevoie a sinelui fals de a avea un sentiment de identitate mai complet si mai profund, o nevoie pe care celalalt o satisface temporar. Este inlocuitorul pe care il da sinele fals pentru mantuire si pentru scurt timp aproape ca ne simtim mantuiti.

Dar vine un moment cand partenerul dvs. se comporta astfel incat nu va mai satisface nevoile — sau mai curand nevoile sinelui fals. Sentimentele de durere, frica si lipsa, care sunt o parte intrinseca a constiintei sinelui fals, dar au fost acoperite de „relatia de iubire”, ies acum din nou la suprafata. Ca in cazul oricarei dependente, va simtiti minunat cand drogul este disponibil, dar invariabil vine un moment cand drogul nu mai functioneaza.

Cand acele sentimente dureroase reapar, le simtiti chiar mai intens si mai acut decat inainte. Pe deasupra, va percepeti partenerul, ca fiind cauza acestor sentimente. Aceasta inseamna ca le proiectati in afara si il atacati pe celalalt cu toata violenta salbatica a durerii dvs. Acest atac poate trezi durerea partenerului, si el sau ea va poate raspunde la atac.

In acest punct, sinele fals mai spera inca in mod inconstient ca atacul sau sau incercarile sale de manipulare vor reprezenta o pedeapsa suficienta pentru a-1 convinge pe partener sa-si schimbe comportamentul, ca sa-l puteti folosi din nou pentru a va acoperi durerea.

Fiecare dependenta apare dintr-un refuz inconstient de a accepta durerea si de a o lasa in urma. Fiecare dependenta incepe cu durerea si se sfarseste in durere. Indiferent de substanta de care sunteti dependent — alcool, mancare, droguri legale ori ilegale sau poate o persoana —, va folositi de un lucru sau de o persoana pentru a va ascunde durerea.

Acesta este motivul pentru care in relatiile intime, dupa ce euforia initiala a trecut, apare atat de multa nefericire, atat de multa durere. Nu relatiile provoaca durerea si nefericirea. Ele scot la lumina ceea ce se afla deja in dvs. Oricare dependenta ajunge intr-un punct in care nu mai produce rezultatul dorit si atunci simtiti durerea mai puternic ca oricand.

Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii incearca mereu sa scape de momentul prezent si cauta un fel de mantuire in viitor. Primul lucru pe care l-ar putea intalni daca s-ar concentra asupra Clipei de ACUM ar fi durerea proprie si de acest lucru se tem ei. Daca ar sti macar cat de usor este ca in Clipa de ACUM sa obtina puterea care dizolva trecutul si durerea sa, realitatea care dizolva iluzia! Daca ar sti cat de aproape sunt de propria lor realitate, cat de aproape se afla de Dumnezeu!

Nici evitarea relatiilor cu scopul de a incerca sa se evite durerea nu este o solutie. Durerea este oricum prezenta. Exista o mai mare probabilitate ca trei relatii esuate in tot atatia ani sa va forteze sa va treziti decat trei ani traiti pe o insula pustie sau inchis in camera.

Daca ati putea aduce o prezenta intensa in singuratatea dvs., acest lucru v-ar ajuta. ”

Fragment din cartea “Puterea prezentului”, de Eckhart Tolle, aparuta la Editura Curtea Veche

http://www.damaideparte.ro/index.php/dependenta-in-iubire-si-cautarea-plenitudinii/833/