Amintiri, amintiri

La fiecare  incercare de amintire a unor fapte avem un fior. Un fior si inca un fior, lacrimi, rasete sau rasete cu lacrimi. Asa sunt amintirile, unele ne ajuta sa atingem viitorul prin zambet altele aduc un fior dur, un fior care cu o voce dura  ne intristeaza.

Amintirile sunt un loc departat de psihicul nostru. In functie de  bagajul emotional ce ne leaga de ele pot fi un loc al  purificarii sau un loc de care sa fugim.

Pentru cei care vad amintirile ca niste stele, stiu ca nimic nu le poate fura acest privilegiu, de a se intoarce catre plaja cu soare. Se hranesc cu ele si traiesc pe deplin vechile vorbe “Amintirile sunt Raiul din care nu putem fi izgoniti”.

Vad acea clipa ca fiind hrana sufleteasca zilnica, ca fiind  recompensa dulce a zilei.

De cate ori nu ne amintim cu drag de clipe a caror incarcatura emotionala ne devasteaza  in modul cel mai frumos posibil?

Ne amintim cand la o petrecere am dansat  pana dimineata, cand piesa preferata o asociem cu un moment fericit din viata noastra sau cand o fotografie ne aminteste de starea de spirit pe care o savuram din plin.

Traim, visam, ne reamintim si mergem mai departe cu o incantare a ceea ce am avut candva in sufletul nostru.

Exista si momente si episoade cand amintirile devin un loc al cenusei, al fiorilor ce se descarca prin lacrimi si un loc care nu poate fi ignorant decat prin clipit.

Povesti ce ne aduc aminte de tristeti, povesti ce ne macina prin prisma frustrarilor pe care le-au lasat, momente ce marcheaza un trecut cu umbre

La un stadiu complet al vindecarii, greu se ajunge. O stergere totala a amintirilor este imposibila, insa acestea se pot inlocui. Se poate crea un   echilibru intre  furtuna de amintiri cu implicatie negativa si soarele adus de momentele ce inca nu au apus in sufletul nostru.

Greu dar frumos, putem face din viitor un loc al fostului prezent ce acum este luminos.

Ecaterina Virgolici 

http://sufletulfemeii.ro/

Lacrimile, cuvintele pe care inima nu le poate rosti

Plangem adesea. Uneori lacrimile nu mai pot fi stavilite indiferent de forta psihica prin care iti comanzi sa te opresti. Se pravalesc mai tare pe obraji, eliberand cu ele tensiuni si multa energie. 'Lacrimile sunt istorisirea durerii', citeam candva. Si asa este. Atunci cand cuvintele sunt prea lipsite de putere sa vorbeasca despre cele ce sunt in sufletul tau, lasi lacrimile sa spuna. Din pacate, de cele mai multe ori, suntem chiar stigmatizati si invinuiti pentru ele... Suntem acuzati de slabiciune, cand de fapt lacrimile ne fac mai puternici.

 

„Lacrimile sunt cuvinte pe care inima nu poate sa le rosteasca” - Anonim

Ce se intampla cu noi, cu trupul nostru, atunci cand plangem? Plansul este un proces mult mai complicat decat ne-am putea imagina. Si da, stim foarte bine ca lacrimile tasnesc nu doar atunci cand traim emotii foarte puternice.

De fapt, exista trei tipuri diferite de lacrimi. Lacrimile care tin ochii umezi constant si ii protejeaza impotriva factorilor externi daunatori. Ele isi fac aparitia si atunci cand ne intra „ceva in ochi”. Lacrimile reflex sunt produse atunci cand ochii sunt iritati, asa cum se intampla cand taiem ceapa. Iar al treilea tip de lacrimi sunt cele care apar ca o reactie la un stimul emotional foarte puternic.

Oamenii de stiinta au descoperit si faptul ca, in functie de tipologia lor, lacrimile au si o componenta diferita de chimicale si hormoni. Lacrimile starnite de emotii contin un nivel mai ridicat al manganului si al hormonului prolactina ceea ce contribuie la reducerea cantitatii acestora in corp, alungand in felul acesta, sentimentul de tristete adanca. Multi oameni au descoperit ca plansul ii ajuta sa se linisteasca atunci cand sunt suparati si aceasta se datoreaza eliminarii anumitor hormoni si chimicale, prin intermediul lacrimilor.

Lacrimile emotionale au nevoie de un stimul extern. Acest stimul poate fi o sursa externa, fie durere fizica, fie durerea sufleteasca atunci cand pierzi pe cineva drag, etc... sau poate fi o sursa interna – constientizarea sensului vietii personale sau a celorlalti, de exemplu. Cand emotiile ne afecteaza, sistemul nervos stimuleaza nervul cranian, iar creierul trimite mai apoi semnale prin intermediul neurotransmitatorilor, la glandele lacrimare. Asa... ajungem sa plangem.

Glanda lacrimara produce lacrimi emotionale si lacrimi de reflex. Multi cercetatori sunt de parere ca in momente de stres maxim, corpul nostru depinde de aceasta glanda, ca ea sa elimine excesul de hormoni si chimicale, astfel incat echilibrul din corp sa fie restabilit. Exista teorii care spun ca lacrimile si plansul ar avea si o functie in comunicarea nonverbala. Ele sunt eliberate pentru a atrage atentia celorlalti ca avem nevoie de ajutor.

Cel mai citat studiu cu privire la lacrimi este cel al biochimistului William Frey. El a petrecut 15 ani ca sa studieze acest fenomen. In presa de specialitate, cercetatorul si-a castigat si porecla „expertul lacrimilor”. El a fost cel care a descoperit toate aceste lucruri interesante cu privire la tipologia lacrimilor si componenta lor.

Lacrimile, un semn al curajului...

Judith Orloff, cunoscuta psihoterapeuta despre care Garbo v-a mai vorbit pana acum, spune, intr-un articol pentru publicatia americana online Huffington Post ca, intr-o perioada de 20 de ani, practicandu-si meseria, a experimentat puterea tamaduitoare a lacrimilor. "Lacrimile sunt substante eliberate de corp pentru eliminarea stresului, tristetii, anxietatii si frustrarii. Exista si lacrimi de bucurie. Cand se naste un copil de exemplu. In viata mea, sunt recunoscatoare momentelor cand pot sa plang. Ma simt curatata, este un mod de a ma curata de emotii suprimate, care, daca ar ramane in corp, s-ar manifesta sub forma de oboseala si durere. Ca sa ramana sanatosi si eliberati de stres, eu imi incurajez pacientii sa planga. Ii incurajez atat pe barbati cat si pe femei. Lacrimile sunt un semn al curajului, al puterii si autenticitatii".

Sa ii lasam pe barbati sa planga

Chiar daca plansul are aceasta uimitoare putere tamaduitoare, in mod cultural, unei jumatati din populatia Planetei, i s-a refuzat aceasta forma de comunicare. Este vorba despre barbati. Inca de mici copii, baieteii sunt invatati ca un „barbat nu trebuie sa planga”... ca un barbat trebuie sa dea mereu dovada de curaj, fara sa lasa sa se vada orice urma de emotie, fara sa lase ca durerea din suflet sa fie eliberata prin intermediul lacrimilor.

De altfel, fiecare cultura a lumii defineste momentul cand si unde avem voie sa plangem sau sa jelim. De exemplu, populatia Zuni are un obicei legat de jelirea unei persoane disparute din viata. Seful tribului permite celor care sufera dupa persoana disparuta sa planga pentru patru zile, dupa care spune ca moartea s-a petrecut acum patru ani si deci, plansul trebuie sa inceteze.

Judith Orloff mai spune: „Lacrimile ne fac sa ne simtim mai bine chiar si cand problemele persista. Impreuna cu detoxifierea fizica, lacrimile emotionale vindeca inima. Nu vrei sa iti retii lacrimile. Pacientii imi spun uneori: <<Te rog, scuza-ma ca am izbucnit in plans. Am incercat din rasputeri sa nu o fac. Ma fac sa ma simt slab>>. Inima mea rezoneaza cu ei, atunci cand imi spun acestea. Stiu de unde vine acest sentiment: de la parinti care se simteau inconfortabil din cauza lacrimilor, in mod particular in cazul barbatilor, ei spunandu-le ca <<barbatii adevarati nu plang>>. Eu resping aceste notiuni. Avem o noua paradigma iluminatoare cu privire la ce inseamna un barbat puternic, sau o femeie puternica. Sunt persoane care au puterea si constiinta de a se lasa in voia lacrimilor. Acestia sunt oamenii care ma impresioneaza, nu aceia care braveaza in mod fals, afisandu-se ca o persoana macho. Incercati sa va eliberati de toate aceste preconceptii neadevarate despre lacrimi si despre plans”... „Purificati-va de stres si negativitate prin lacrimi”.

Lacrimi si durere: Doar oamenii plang?

Pana acum, cercetatorii nu au adunat suficiente evidente care sa demonstreze ca si animalele plang. Totusi, un fapt miraculos s-a petrecut in data de 15 noiembrie 2001, in India. Un ofiter de politie pe nume Khagen Sangmai a fost martorul unei scene incredibile. Aproximativ 100 de elefanti faceau cerc in jurul unui pahiderm care zacea lanaga o sina de tren, cu lacrimi rostogolindu-li-se din ochi....

http://www.garbo.ro/articol/

 

 

 

Osho, despre Ego-ul barbatilor

 

"Am avea o lume cu mult mai frumoasa daca tuturor femeilor – iar femeile sunt jumatate din populatia lumii – le-ar fi permis sa creasca, sa isi dezvolte talentele. Nimeni nu este mai presus, nimeni nu este mai prejos. Femeile sunt femei, barbatii sunt barbati; sunt diferiti, dar diferentele nu fac pe nimeni sa fie mai sus sau mai jos. Diferentele creeaza atractia. Ganditi-va la o lume in care sunt doar barbati, ar fi atat de urat peste tot..." – OSHO

OSHO este unul dintre cei mai titrati intelepti ai momentului. El a scris si a vorbit adesea despre particularitatile firii masculine si feminine. In teoriile sociologice, ceea ce descrie Osho atunci cand vorbeste despre dominanta masculina, se numeste "societate patriarhala".

"Ego-ul este doar ego, nu este nici masculin, nici feminin. Dar barbatul a fost foarte inuman in ceea ce le priveste pe femei, de-a lungul secolelor, in mod constant", spune OSHO.

"Si, lucrul cel mai ciudat este acela ca barbatul a fost atat de crud si inuman cu femeile, fiindca are un adanc sentiment de inferioritate in comparatie cu ele. Si asta pentru ca femeia poate deveni mama; ea este capabila sa dea nastere, iar barbatul nu. De aici a pornit acest sentiment de inferioritate – din faptul ca natura depinde de femeie si nu de barbat.

Mai mult decat atat, barbatul a aflat ca in multe feluri, femeia este mai puternica decat el. Femeile sunt mai rabdatoare, mai tolerante. Barbatii sunt nerabdatori si foarte intoleranti. Femeile sunt mai putin violente decat barbatii. Femeile nu comit crime; barbatul este acela care comite crime, cel care duce cruciade, care este oricand gata de razboi, cel care inventeaza tot felul de arme mortale – bombe atomice, bombe nucleare. Femeia este complet in afara acestui joc al mortii. Cu toate acestea nu este nicio coincidenta ca barbatul a inceput sa se simta, intr-un anume fel, inferior. Si nimeni nu vrea sa fie inferior; singura modalitate a fost aceea de a le forta pe femei in mod artificial de a se simti inferioare.

Fiecare baietel are un ego – un baietel, daca incepe sa plnaga, ii spui imediat – „De ce plangi ca o fata? Unei fete ii este permis sa planga fiindca este <<subumana>>. Tu nu ai voie sa plangi sau sa suspini”. Iar baietelul isi opreste lacrimile. Foarte rar intalnim barbati care sunt gata sa planga si care lasa lacrimile sa curga, asemeni femeilor.

Dar nu uitati, si femeile si barbatii, aveti aceleasi glande lacrimare, deci natura nu face diferente. Barbatul ar trebui sa asculta femeia. Ai asuprit si oprimat femeia pentru atat de multa vreme, este timpul ca ea sa fie ascultata si lucrurile sa fie corectate. Cel putin in viata ta personala fa tot posibilul pentru a-i oferii femeii cat mai multa libertate – aceeasi libertate pe care ti-o oferi tie insuti. Ajut-o sa fie verticala astfel incat sa infloresca din nou.

Am avea o lume cu mult mai frumoasa daca tuturor femeilor – iar femeile sunt jumatate din populatia lumii – le-ar fi permis sa creasca, sa isi dezvolte talentele. Nimeni nu este mai presus, nimeni nu este mai prejos. Femeile sunt femei, barbatii sunt barbati; sunt diferiti, dar diferentele nu fac pe nimeni sa fie mai sus sau mai jos. Diferentele creeaza atractia. Ganditi-va la o lume in care sunt doar barbati, ar fi atat de urat peste tot...

http://www.garbo.ro/

 

Dorinta

 

As vrea sa fiu un nor,sa ma transform in ploaie
Si-apoi pe trupul tau as vrea sa curg siroaie.
As vrea sa fiu o floare, pe care s-o mirosi
As vrea sa fiu si lacrimi in ochii tai frumosi.
As vrea sa fiu pamantul,pe care tu pasesti,
As vrea sa fii aici,sa-mi spui ca ma iubesti.