Love is life

Iubirea ne deschide calea spre spiritualitate, spre armonia sufletelor si frumusetea universului, caci doar iubirea se daruie neconditionat, fara teama de sacrificiu si fara a pretinde nimic in schimb. Si astfel il inalta si il innobileaza pe om. „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” spune apostolul Ioan

"Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei."Dumitru Staniloae
Se afișează postările cu eticheta prezent. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta prezent. Afișați toate postările

23 aprilie 2013

Vindeca-te de ranile trecutului si purifica-ti inima


 
Nu doresti sa simti durere, e normal, dar nu exista alta cale de scapare decat sa te abandonezi in ea, sa o infrunti si astfel te vei elibera.

Ne traim viata raportandu-ne mereu la un trecut si un viitor, cand singura clipa care exista este clipa de acum.

Patrundem in aceasta bucla a timpului si de multe ori ne pierdem prin ea. Mintea este cea care stie sa traiasca in aceasta dimensiune a timpului si pentru ca ne identificam cu ea, si noi facem acelasi lucru.

Ne petrecem mult timp traind in trecut sau in iluziile viitorului. Si nu stim ca, cu cat acceptam si pretuim clipa de acum, cu atat ne eliberam de suferinta.

In interiorul nostru deja se afla reziduri de durere. Pasim prin viata, traind experienta dupa experienta si atunci cand apare durerea in viata noastra tindem sa fugim de ea, sa o ingropam si sa ne distragem. Acest lucru lasa cicatrici adanci in interiorul nostru.

Cand patrunzi intr-o relatie sau intr-o situatie de viata care astazi iti cauzeaza durere, nu te concentra pe situatia de viata sau persoanele care exista in ea, ci concentreaza-te pe ceea ce simti. Lasa sa se exprime aceste sentimente, si o data ce faci acest lucru, te vei elibera. Nimeni nu e vreodata responsabil de durerea pe care o traiesti. Propria ta durere a venit la suprafata acum, pentru ca ai negat-o in urma cu multa vreme. A stat latent in interiorul tau, cautand sa se exprime, pentru ca apoi sa se intoarca in inima universului. Tot ce exista in univers are nevoie sa se exprime. Sentimentele, emotiile, ele insesi doresc sa sa se exprime, si cu cat sunt mai tare innabusite, cu atat se vor lupta sa vina la suprafata.

Tot ceea ce nu a fost acceptat in interior, se manifesta in exterior.

Sa iti explic mai simplu. Daca de-a lungul vietii tale ai refuzat sa stai fata in fata cu sentimentele tale, si te-ai distras in tot felul de activitati, pentru a le evita, toate aceste lucruri creeaza situatii in viata ta prin care sa se exprime.

Furia , tristetea, durerea cu care ai evitat sa stai fata in fata la un anumit moment iti tot ofera semnale de alarma ca e momentul sa accepti ceea ce se intampla.

Nu te poti regasi, intorcand-te in trecut. Nu te poti reconecta cu adevarata ta fiinta decat atunci cand ramai in prezent. Cu cat acorzi energie si atentie trecutului, cu atat mai mult te identifici cu el si cu mintea ta.

Iar tu nu esti doar mintea ta. Tu nu este durerea ta. Daca poti observa toate aceste lucruri, daca poti observa mintea gandind, durerea aparand, care trebuie sa fie pozitia ta fata de ele? Daca te-ai afla in acelasi loc ca si ele, nu le-ai putea observa. Toate lucrurile minunate, creativitatea, iubirea, frumusetea izvorasc de dincolo de minte, din adevarata ta fiinta. Pe masura ce incepi sa vezi, sa poti sa observi mintea cum gandeste, senzatiile cum se exprima in corpul tau, se naste o noua constiinta, aceea de observator in interiorul tau si din aceasta constiinta rasare, pacea, lumina, bucuria, iubirea.

Legatura intre timp si minte este inevitabila. Mintea nu poate sa traiasca decat in acest timp si astfel cand incetezi sa traiesti din memorie sau in anticipare, ramanand complet in prezent identificarea noastra cu ea se opreste.

Uneori traim acelasi tip de experiente pentru ca nu am invatat sa folosim trecutul in cel mai constructiv mod pentru noi. De cele mai multe ori opunem rezistenta momentului de acum si incercam sa ne deplasam in afara a ceea ce se intampla. Judecam, blamam, regretam trecutul si nu ne dam seama, ca aceasta atitudine ne impovareaza si mai tare.

Toate experientele care s-au intamplat in trecut au avut rolul lor, acela de a aduce la lumina ceva din tine. Indiferent cum s-au intamplat lucrurile, in acel moment, cu aceea constiinta ai facut totul potrivit. Nu ai de ce sa te simti vinovat, nu ai ce sa regreti, nu ai absolut nimic de judecat. Lasa la o parte toate etichetele pe care ti le-ai atribuit tie, oamenilor si experientelor trecutului, pentru ca ele te impiedica sa traiesti bucuria astazi.

Trecutul tau se perpetueaza tocmai in lipsa prezentei din refuzul de a constientiza tot ceea ce se intampla acum , a accepta ceea ce vine la suprafata si a ramane in acest moment.

Indiferent ca ceea ce traiesti este o durere, o tristete, indiferent ca esti furios, infrunta aceste emotii si lasa sa se manifeste ceea ce exista in tine, ramanand un obsevator. Nu critica, nu judeca si nu analiza de unde vin toate acestea, doar ramai martor si pastreaza constiinta faptului ca totul va trece si astfel vei deveni din ce in ce mai liber.

Uneori vei simti poate sa razi, sau sa plangi fara niciun motiv, lasa totul doar sa fie. Elibereaza reziduurile ne-exprimate care exista in tine, pentru a te elibera de trecut si accede la toate minunatiile care rasar din momentul acum.

Aminteste-ti ca tot ceea ce simti in absenta iubirii, bucuriei, frumusetii, liberatii, sunt urme ale unui trecut inconstient care vrea sa se exprime si sa te elibereze. Iar apoi te intorci la magia clipei de acum, mai usor si mai impacat. Refuzam sa acceptam tot ceea este astazi in viata noastra si prin aceasta rezistenta , fara sa ne dam seama prelungim tocmai ce dorim sa evitam.

Nimic nu este in viata ta intamplator astazi. Tot ceea ce se intampla este pentru ca tu ai nevoie sa aduci la lumina lucruri despre trecutul tau inconstient. Toate obstacolele pe care le gasesti in viata ta, nu sunt altceva decat expresii ale unor lucruri ne-acceptate sau ne-exprimate de catre tine.

Oamenii au senzatia ca viitorul reprezinta eliberarea de trecut si de toate suferintele acestuia, insa acest lucru este o iluzie.

Doar prezentul este capabil sa faca acest lucru. Nici macar nu trebuie sa sapi prea mult in trecut , pentru ca mereu vei mai avea ceva de descoperit.

Atunci cand acorzi energie si atentie trecutului tau , nu faci altceva decat sa-l hranesti si sa il re-aduci in prezent. Lasa-l sa moara in fiecare clipa. Nu ai nevoie de trecut decat pentru anumite situatii practice ale vietii. In rest totul se intampla acum. Viata este aici si acum. In fiecare dimineata traiesti un nou inceput de viata. De ce ai vrea sa umbresti acest trecut cu reminiscentele trecutului?

Tot ce s-a intamplat in trecut, nu mai exista asa ca nu mai prezinta absolut niciun pericol.

Nu ai nevoie de mai mult timp pentru a te elibera de ranile trecutului, nu ai nevoie sa cunosti neaparat de unde inca mai porti cu tine durere, ci tot ce ai nevoie este sa accepti prezentul si sa folosesti clipa de acum, pentru a te elibera de tot ce inca te conduce in mod inconstient.

Eliberarea de ranile trecutului nu se face intorcandu-te in trecut, ci patrunzand tot mai mult in prezent. Pe masura ce practici aceasta putere, te eliberezi treptat de toate tiparele inconstiente pe care le-ai perpetuat in viata ta. Aducand in campul constiintei clipa de clipa, tot ceea ce se intampla in interiorul tau, dai la o parte tot ceea ce acopera adevarata ta fiinta, adevarata bucurie, adevarata frumusete si iubire.

Ce inseamna a trai in prezent?

Toate aceste denumiri, definitii, a trai in prezent, a te conecta cu sursa ta interioara, a deveni observator, sunt sinonime.

In momentul de ‘’acum’’ constiinta ta extinde, cine esti cu adevarat se releva. Cand desfasori o activitate zilnica, atunci cand te intalnesti cu o persoana, incepe sa iti concentrezi atentia pe fiecare moment, complet. Fii total prezent acolo. Observa ce te inconjoara, observa senzatiile din corpul tau, dintr-un loc neutru, ca si cum te-ai afla deasupra ta si ai privi o scena de teatru. In acest moment, problemele mintii dispar, orice iluzie de suferinta dispare, si incepi sa vezi ca in acest moment totul este in regula. In acest moment, fiinta ta expanda. In acest moment, iubirea rasare. Din acest loc linistit nu poti crea decat mai multa liniste. Din acest loc al iubirii, nu poti crea decat mai multa iubire. Acorda atentie reactiilor tale, comportamentelor tale, gandurilor, emotiilor, fricilor si dorintelor asa cum sunt ele in prezent. Cu cat ramai martor al acestora, cu atat ele se dizolva.

Indiferent unde te afli in fiecare clipa, pastreaza-ti o parte din atentia ta, asupra corpului tau. Ca si cum in acelasi timp esti constient de tot ce se intampla in afara dar si de corpul tau interior. Simte senzatiile, energia care iti traverseaza fiecare celula. Practica acest lucru , in fiecare activitate pe care o intreprinzi. In acest mod ramai conectat cu sursa ta interioara, cu acea liniste pe care nu o poti pierde niciodata, cu aceea iubire care locuieste in tine.

Atunci cand te saruti cu un iubit sau iubita, devino constient/a de modul in care buzele voastre se ating, de modul in care respirati, de fiecare atingere.

Atunci cand te speli pe maini, fii atent/a la modul in care curge apa, la modul cum miroase sapunul, cum se simt palmele tale . Atunci cand lucrezi, devino constient de tot ce se intampla atata in afara ta cat si inauntrul tau.

Iti propun urmatorul exercitiu:

Indreapta-ti chiar acum atentia asupra corpului tau. Devino constienta de mainile, tale, picioarele tale, toate partile corpului. Simti cum e viu? Simti cum fiecare celula este strabatuta de vibratii fine de energie? Nu te gandi. Doar simte. Poti sa observi cum aceasta energie strabate simultan toate partile corpului tau? Ramai cateva momente atent la aceste senzatii. Astfel iti retragi atentia de la mine, si simti linistea fiintei tale. Tu este aceasta liniste, tu esti aceasta pace si o poti accesa clipa de clipa, ramanand in legatura cu corpul tau interior. Practica acest simplu joc si vezi ce se intampla.

Cand durerea prezenta este adanca, probabil ca vei incerca sa fugi si mai tare de ea, insa facand acest lucru, nu faci altceva decat sa o ingropi din nou, sa o transformi in starea ta interioara, si astfel sa o manifesti in experientele pe care le traiesti.

Nu doresti sa simti durere, e normal, dar nu exista alta cale de scapare decat sa te abandonezi in ea, sa o infrunti si astfel te vei elibera. Nu te opune durerii si ai sa vezi cum suferinta se transforma intr-o pace profunda. Aceasta durere pe care ai creat-o dintr-un loc inconstient, din identificarea cu tiparele mintii, trebuie sa plece si sa te purifice.

Asadar te eliberezi de ranile trecutului, infruntand tot ceea ce simti, lasand durerea sa se exprime trecand prin ea. In acelasi timp, incetezi sa mai creezi suferinta in viata ta, si in viata altora, ramanand tot mai mult in prezent, si lasand trecutul sa moara.

Renuntand la el. Tu nu esti trecutul tau. Tot ceea ce crezi ca te defineste din trecutul tau, au fost doar situatii de viata care sa releve ceea ce esti cu adevarat. Fara el, si mai mult decat atat, renuntand la povestea trecutului tau, la victimizare, te intorci spre pace, spre iubire, spre bucurie. Aceasta este calea.

Nimic nu se va schimba in viata ta, pana cand nu te vei abadona acestor sentimente. Insa aminteste-ti sa nu cataloghezi nimic mental. Ci doar sa observi, sa lasi sa fie, sa lasi sa se exprime. Ramai constient de tot ceea ce se intampla, insa nu urma aceste sentimente. Nu te atasa de ele. Astfel aduci lumina si purificare la nivelul fiintei tale.

Vreau sa iti propun doua exercitii pe care sa le practici in perioada urmatoarea pentru a te elibera de tot ce este ascuns in interiorul tau si care acopera adevarata ta natura, adevarata ta fiinta.

Dialogul inimii:

Asaza-te intr-un loc confortabil intr-un moment in care nu esti presat de timp. Inchide ochii si concentreaza-ti atentia in mijlocul pieptului acolo unde se afla inima ta. Constientiza-ti inima ca pe un spatiu, prin care intra si ies sentimentele. Nu incerca sa asculti bataile inimii, ci doar devino constient de acest loc.

Simte cum respiratia ta, intra si iese in acest spatiu. Vizualizeaza o lumina alba care intra in centrul pieptului tau si roaga-ti inima sa iti vorbeasca. Continua sa respiri in acest spatiu. In urmatoarele 10-15 minute, lasa ca tot ce se afla in inima ta , sa se exprime. Indiferent ce ea iti aduce, doar ramai atent, si observa tot ceea ce iese la suprafata. Poti fi sentimente placute, sau neplacute, amintiri uitate, pot sa iti creeze chiar un sentiment de disconfort in corp. Ramai acolo, si lasa totul sa se exprime fara sa judeci. Daca simti sa plangi, sa suspini, fa-o, daca simti placere sau suparare, da voie ca totul sa vina la suprafata. Inima ta se exprima pe sine iar efectul este cat se poate de benefic. Ea va incepe sa elibereze tot ceea ce a stat ascuns pana acum. Ramai constienta asupra spatiului inimii, si asupra faptului ca toate aceste senzatii, indiferent daca sunt neplacute, vor trece. Acum te eliberezi de ele. Observa tot ceea ce apare, fara a pune vreo eticheta, in timp ce ramai constient de spatiul inimii. Ramai acolo, pana cand simti ca te eliberezi usor de stramtoarea din jurul inimii tale.

Practica acest exercitiu, timp de cateva saptamani si ai sa vezi cum lucrurile se schimba pentru tine. Aceasta deschidere va da voie, iubirii si luminii sa curga. Pe masura ce te eliberezi de ceea ce ai vrut sa eviti, spatiul se umple cu bucurie, lumina si iubire si astfel intreaga manifestare fizica in viata se transforma, lasand loc bucuriei, si iubirii, si pacii sa se exprime.

Un alt exercitiu simplu pe care ti-l propun pentru a-l insoti pe acesta il vom numi:

Razi si plangi

In fiecare seara inainte de culcare, razi sau plangi fara motiv. Efectul este uimitor, vei simti cum constiinta iti este purificata si te eliberezi de conditionari si amintirile care te tin blocat/a. Stai 30 minute in fiecare seara si razi sau plangi fara motiv. La inceput va parea destul de artificial si fortat dar pe masura ce incepi rasul sau plansul, te va purta cu el. Este un exercitiu extrem de frumos. Te vei duce la culcare simtindu-te usor de la ras, sau eliberat de la plans, sau un mix intre cele doua.

Aceste exercitii au ca scop sa te elibereze de acele impresii mentale si sa iti permita sa abandonezi interpretarile pe care le-ai dat, si care astazi umbresc, bucuria, fericirea si iubirea care este adevarata ta fiinta.

Si pentru ca esti astazi aici si acum si citesti acest articol, am pentru tine un set de resurse special care sa te conduca si mai aproape de iubirea, pacea si siguranta interioara pe care le cauti. Poti sa ai acces la el doar astazi, asa ca da click chiar acum AICI.

Fii binecuvantat suflet drag!

Cu iubire
Cristina Miculete

Autor, trainer si coach spiritual
www.artafeminina.ro


 

10 lectii despre viata pe care oamenii le invata prea tarziu


 
 

Un lucru pe care adesea il invatam despre viata este acela ca mereu ramane ceva de invatat.

Desi suntem obisnuiti cu expresia “Niciodata nu este prea tarziu”, exista momente in existenta noastra in care simtim ca am ratat viata sau daca aceasta afirmatie este prea mareata, am ratat o experienta sau o invatatura. Si desi afirmam plini de certitudine “De data asta chiar mi-am invatat lectia”, exista o serie de concluzii pe care le tragem uneori cand deja nu mai putem schimba ceva. Iata cateva dintre acestea:

1. Acest moment reprezinta viata noastra.

Este important sa ne dam seama despre viata ca traiectoria acesteia nu se regaseste intre nasterea si moartea noastra, ci intre momentul de acum si urmatoarea respiratie. Prezentul – aici si acum – este singura viata cu care putem interactiona. Asadar, prin acest paragraf ne invitam inca o data sa facem tot ce ne sta in puteri folosind resursele pe care le avem acum.

2. O viata intreaga nu este chiar atat de lunga.

Avem adesea tendinta de a amana…o iesire cu prietenii, invatarea unei noi limbi straine, practicarea unui sport, renuntarea la teama…Avem adesea tendinta de a amana…exprimarea iubirii, incercarea de a iesi in fata pentru ceea ce ne dorim, a lupta pentru ceea ce este important pentru noi. Este important sa constientizam ca orice moment de acum ne ofera o alta sansa. Asa ca ce-ar fi sa incepem chiar de astazi ceea ce ne doream sa incepem de mult?

3. Pentru sacrificiile pe care le facem azi, vom fi rasplatiti maine.

Poate ca multi dintre noi nu am renunta la o iesire cu prietenii in favoarea unui ore de sport sau la vizionarea unui film in favoarea participarii la un curs care ne poate schimba viata. Atunci cand vine vorba despre viata sub forma unei lupte pentru care merita sa sacrificam timp si sa ne angajam in ceea ce facem, ar trebui sa ne intrebam: “Sunt dispus sa traiesc cativa ani din viata mea asa cum altii nu ar face-o astfel incat sa-mi petrec restul vietii mele asa cum multi oameni nu pot?”

4. Atunci cand amanam, devenim un sclav al zilei de ieri.

Dar atunci cand suntem activi, ziua de ieri este un prieten care ne mai usureaza greutatea pe care o simtim adesea pe umeri. Asa ca putem face acum ceva pentru care viitorul ne va multumi mai tarziu. Maine vom fi fericiti pentru ca am inceput astazi.

5. Esecul este un alt nume al lectiei.

Se spune ca lucrurile bune vin asupra celor care in ciuda dezamagirii pe care o traiesc, ei continua sa spere. Este destul de dificil sa ne intrebam ce avem de invatat atunci cand suferim, mai ales ca subiectivitatea momentului ne incetoseaza gandirea, insa, dupa ce o perioada de timp trece, putem revedea intamplarea propriu-zisa si o vom interpreta dintr-o alta perspectiva.

6. Tu esti cea mai importanta relatie pe care o ai in aceasta viata.

Ne dorim atat de mult sa ne imbunatatim relatiile cu ceilalti, incat uitam ca suntem proprii judecatori care ne acuza si ne apara in acelasi timp. Desi suna atat de cliseic, este in totalitate adevarat: abia in momentul in care ne impacam cat de cat cu noi insine, ne putem raporta sanatos si la cei din jurul nostru.

7. Actiunile unei persoane aduc in fata adevarul.

Desi exista persoane care par sa rosteasca cuvintele potrivite in momentele potrivite, tot actiunile lor sunt cele care vorbesc despre ei insisi si despre viata pe care o traiesc. Asadar, este necesar sa fim atenti la actiunile celorlalti inainte de a le oferi increderea noastra.

8. Micile actiuni de bunatate pot crea o lume mai buna.

Un zambet poate fi o binecuvantare pentru cei care au o zi grea. Sau o imbratisare venita la timp poate fi mai calda decat cele mai frumoase cuvinte. Bunatatea pare a fi o investitie care nu expira niciodata. Si oriunde exista o fiinta umana, exista posibilitatea unui act de bunatate.

9. In spatele unei vieti frumoase, va exista deseori durere.

Prin natura noastra, cadem pentru a ne ridica la loc, traim si apoi invatam. Suntem umani, nu perfecti. Poate ca am fost raniti, dar suntem inca in viata. Sa ne gandim ce privilegiu este acela de a fi in viata – de a respira, de a gandi, de a ne bucura, de a porni in cautarea lucrurilor pe care le iubim. Cateodata exista tristeti in calatoria noastra, dar nimeni nu poate neglija frumusetea.

10. Experientele si timpul vindeca.

Este important sa intelegem ca oricat de dureroasa este experienta prezenta, in timp poate ca o vom vedea precum o mica lectie dintr-un lung sir de evenimente. Sa nu uitam sa-i dam voie timpului sa ne mangaie si sa ne vindece asa cum numai el stie sa o faca.


 

 

 

15 octombrie 2012

Viața ta – suma alegerilor făcute până în prezent


 
 

În fiecare zi, fiecare dintre noi face o mulţime de alegeri care vor avea impact asupra vieţilor noastre. Unele dintre acestea sunt de mică importanţă si ne vor influenţa în urmă­toarele câteva minute, ore, sau zile, în timp ce altele ne vor schimba complet cursul vieţii. Unele alegeri sunt mai uşor de făcut, altele mai greu. Unele ne vor conduce direct spre suc­ces, în timp ce altele ne vor aduce faţă în faţă cu eşecul. Unele vor părea cutremurător de importante, în timp ce altele vor părea complet nesemnificative. Dar ce trebuie să ştim neapărat este că fiecare alegere, importantă sau nu, uşoară sau dificilă, pe care o luăm în mod individual sau co­lectiv, ne modifică cursul vieţii. Calitatea alegerilor noastre va hotărî, dacă ne vom lupta cu frustrările, sau vom trăi o viaţă extraordinară – viaţa visurilor noastre.

Capacitatea noastră de a face alegeri implică anumite drepturi şi libertăţi. Dacă putem alege, atunci putem determi­na ce decizii să luăm în legătură cu corpurile, sănătatea, rela­ţiile, finanţele şi carierele noastre, cu vieţile noastre sociale şi cu credinţele noastre spirituale. Opţiunea ne permite să ale­gem, să selectăm, să decidem între posibilele căi de urmat. Să mergem la dreapta sau la stânga. Să mergem înainte sau înapoi, să fim fericiţi sau trişti, iubitori sau plini de ură, satis­făcuţi sau nemulţumiţi. Alegerea ne dă puterea de a avea suc­ces sau de a fi neîmpliniţi, să fim buni sau extraordinari, să simţim plăcere sau durere. Putem alege îngheţată cu cioco­lată sau cu vanilie, putem munci sau ne putem juca, econo­misi sau cheltui, putem fi responsabili de faptele noastre sau victime. Putem fi ocupaţi sau nu, fideli sau nu, disciplinaţi sau leneşi. Putem merge pe o cale care să ne reflecte sinele nos­tru superior, sau pe una care să ne reflecte sinele nostru infe­rior, în final, noi suntem cei care alegem.

Lucrul care ne face pe fiecare dintre noi speciali si ne deosebeşte de toate celelalte forme de viaţă, este capacitatea de a ne cântări opţiunile şi de a face alegeri conştiente, deli­berate. Posibilitatea de a alege ar putea fi cel mai de preţ dar al nostru. Când eram mai tineri, aşteptam cu nerăbdare să ajungem la vârsta la care să nu mai trebuiască să facem ceea ce ni se spune. Consideram că această capacitate de a face propriile noastre alegeri era un dar nepreţuit. De-abia aştep­tam ziua când nu va mai fi nevoie să respectăm regulile părinţilor, care ne fuseseră impuse timp de ani de zile, şi să ne conducem vieţile singuri. Aşteptam momentul când deve­neam liberi şi stăpâni pe propriile noastre destine, savurând acel moment hotărâtor, când puteam alege când să ne tre­zim, când şi ce să mâncăm, când să ne culcăm – şi când să nu facem toate astea. Ca tineri adulţi, dreptul de a alege în­semna libertate. Capacitatea de a alege, presupunea posibili­tăţi nelimitate pentru a ne crea un viitor plin de visele şi dorin­ţele noastre. Alegerea ne oferea speranţă. Ne promitea o via­ţă emoţionantă – o viaţă în care am fi fost liberi să gândim si să creăm orice ne-am fi dorit. Ca tineri ce deveneau adulţi, am făcut alegeri pentru că ne entuziasmau, pentru că ne sim­ţeam bine, pentru că ofereau promisiunea unei satisfacţii, sau a unei recompense.

Când suntem tineri e uşor să spunem: „O să-mi înde­plinesc visurile mai târziu” sau „Anul viitor va fi anul meu de glorie”. Tinereţea îşi permite luxul să creadă că „într-o zi” vom ajunge, în mod miraculos, la destinaţia din visurile noastre. Apoi se întâmplă însă ceva. Ne maturizăm si realitatea crudă îşi spune cuvântul: ziua pe care am tot asteptat-o, nu va veni în mod miraculos. Prezentul nostru se bazează pe alegerile pe care le-am făcut ieri şi pe cele de acum trei zile, trei luni, sau trei ani. Nu ajungem să avem datorii enorme, din cauza unei singure cheltuieli extravagante. Nici nu ne îngrăşăm cu zece kilogra­me, pentru că mâncăm copios la o singură masă. Iar relaţiile noastre, bineînţeles că nu se încheie peste noapte, în urma unei singure dispute mai aprinse. Suntem acolo unde sun­tem, din cauza unor alegeri subconştiente nepotrivite pe care le luăm absolut în fiecare zi şi care ajung să formeze realita­tea în care ne aflăm.

Dacă vrem să înţelegem mai bine cum am creat reali­tatea prezentă, nu trebuie decât să vedem alegerile pe care le-am făcut în trecut. Examinarea condiţiilor actuale ne va de­monstra că am ajuns unde suntem, în urma rezultatelor deci­ziilor luate ieri, alaltăieri si în zilele anterioare. La fel, dacă vrem să vedem cum ne va fi viaţa în viitor, trebuie să studiem alegerile pe care le facem astăzi. Poate că nu ne-am gândit niciodată la viaţa noastră în acest mod. Dar, este cert că viito­rul va depinde de deciziile luate de noi, chiar în acest mo­ment. Atunci, care este motivul pentru care cei mai mulţi din­tre noi petrec atât de puţin timp gândindu-se la alegerile pe care le fac? De ce, de multe ori, nu ne uităm în ambele direc­ţii, înainte de a porni înainte şi nu cântărim toate opţiunile po­sibile şi consecinţele acestora? Vieţile noastre nu sunt un joc de noroc la care avem ghinion – şi nici nu sunt astfel, din ca­uza părinţilor, a soţului, sau a şefului. Acest lucru are şi avan­taje si dezavantaje. Dezavantajul este că suntem singurii răs­punzători de viaţa noastră. Avantajul este faptul că noi – şi nu­mai noi – avem puterea de a ne schimba vieţile – şi o putem face în orice moment.

Este destul de simplu: dacă vrem ca vieţile noastre să fie diferite, tot ce trebuie este să facem alte alegeri. Cei mai mulţi dintre noi continuăm să facem aceleaşi alegeri din obişnuinţă, din confort, teamă sau lene şi apoi ne mirăm de ce nu obţi­nem rezultate diferite. Adevărul este că suntem atât de ocupaţi de supravieţuire, încât nici măcar nu ne dăm seama că alege­rile şi acţiunile noastre nu ne conduc spre împlinirea speran­ţelor şi a viselor. Suntem prea preocupaţi de rutina zilnică şi preferăm să mergem pe calea cea mai uşoară, mai cunoscută, sau care opune cea mai mică rezistenţă – chiar dacă ne conduce spre un loc în care nu dorim, de fapt, să ajungem. Mulţi dintre noi se poticnesc în fiecare zi, încercând să facă tot ce pot, fără a conştientiza si a avea instrumentele necesare pen­tru a-şi schimba cursul vieţii. Apoi suntem uimiţi când ne tre­zim si descoperim că, de ani de zile, luptăm pentru aceleaşi scopuri si dorinţe si tot nu suntem acolo unde ne-am fi dorit.

Cei mai mulţi dintre noi au pierdut din vedere relaţia care există între alegerile si acţiunile noastre si rezultatele acestora, în loc să ne asumăm responsabilitatea pentru starea actuală a lucrurilor, devenim specialişti în a-i acuza pe alţii, considerând că e vina lor, atunci când vieţile noastre nu sunt atât de minunate pe cât ne-am aşteptat. Am putea chiar arăta cu degetul spre alţii, în loc să ve­dem alegerile pe care noi le-am făcut şi care ne-au dus exact în locul în care suntem astăzi. Dacă nu suntem conştienţi atunci când facem alegeri, nu vom face nimic altceva decât să repetăm tiparele din trecut. Dacă vreţi să vă atingeţi ţelurile si să creaţi viaţa pe care o doriţi, va trebui să faceţi alte alegeri, care să vă conducă spre acţiuni noi [...]

Calitatea vieţilor noastre este suma tuturor deciziilor noastre. Pentru a lua decizii de calitate, trebuie să vedem lim­pede. Punându-ne întrebări în legătură cu toate variantele po­sibile, devenim mai conştienţi şi putem vedea mai clar even­tualele rezultate ale acţiunilor noastre. Când vă puneţi aceste întrebări pe parcursul procesului decizional, vedeţi imediat daca decizia pe care sunteţi pe cale s-o luaţi este o expresie a părţii voastre luminate sau a celei întunecate, dacă alegerea provine din speranţele şi visele voastre, sau din temeri şi îndo­ieli. Aceste întrebări vă oferă înţelepciunea necesară, pentru ca ce era înainte inconştient, să devină conştient, pentru ca să puteţi alege cu toată puterea ce vine din actul de a fi pe de­plin conştient.

Toţi avem o flacără internă care este păstrătoarea forţei noastre vitale. Fiecare alegere pe care o facem, ori aduce mai multă forţă, întărind, aprinzând si hrănindu-ne flacăra, ori di­minuează această forţă, micşorând intensitatea flăcării şi reducându-i puterea. Atunci când focul interior este viu, ne simţim puternici si încrezători. Avem puterea şi curajul de a spune adevărul, ca si umilinţa de a cere ce ne trebuie. O flacără sănătoasă ne um­ple minţile cu imagini clare şi cu inspiraţie şi ne oferă tăria de a ţine cont de visele noastre şi de a le urma. Atunci când ne alimentăm focul din interior, putem vedea cu foarte mare cla­ritate şi putem acţiona fără să ne abatem din drum. O flacără puternică ne împinge spre stări de conştiinţă mai înalte, acolo unde sălăşluiesc iubirea de sine şi libertatea emoţională.

Însă atunci când flăcările sunt mici, suntem vulnerabili, firavi şi slabi. Suntem temători, susceptibili si îngrijoraţi şi ne îndoim de propriile noastre puteri. Atunci când flăcările nu au fost îngrijite şi hrănite, căutăm cu disperare împlinire în lucru­rile din exteriorul nostru, încetăm să mai comunicăm cu cei­lalţi, fiindu-ne teamă că nu merităm să fim iubiţi si fericiţi. Atunci când flăcările noastre sunt slabe, nu avem un sistem defensiv apt să lupte cu boala, îndoiala, grija, lipsa de apreci­ere faţă de propria persoană, dependenţa sau critica. Atunci când flacăra noastră este mică aşteptăm ca alţii să ne alimen­teze focul, pentru că noi nu am făcut-o. Un foc mic este slab si cade pradă dialogurilor negative continue, care se infiltrea­ză în minţile noastre.

Acum o să vă spun ceva care o să vă trezească la reali­tate: alegerile ne influenţează comportamentul şi acţiunile. Fiecare alegere, ori pune lemne pe focul nostru interior, ori îl stropeşte cu apă, diminuându-i astfel forţele. Dacă vrem să strălucim în toată lumina noastră, dacă vrem să ne exprimăm în mod autentic şi dorim ca forţa să ne propulseze scopurile în lume, sarcina primordială trebuie să fie aceea de a ne men­ţine focul interior – forţa noastră vitală – cât mai puternic.

Debbie Ford – Întrebãrile potrivite