Granitele in interiorul unei relatii

O relatie reusita este alcatuita din doi: un „el”si o „ea”, fiecare cu un simt al identitatii bine definit. Fara a ne intelege pe noi insine, a ceea ce suntem si ne face unici, este dificil sa ne implicam intr-o relatie care sa functioneze, care sa „curga”ca de la sine. Avem nevoie de simtul identitatii pentru a putea sa comunicam partenerului nevoile si dorintele noastre. Doar dispunand de un simt puternic al identitatii putem aprecia si iubi la partener acele calitati care-l fac sa fie unic.

Cand se intalnesc doua persoane, fiecare cu o reprezentare clara a propriei individualitati, potentialul de intimitate si de angajament poate fi uluitor. Asemanarile dintre doi oameni ii pot aduce alaturi, dar diferentele dintre ei sunt cele care contribuie la dezvoltarea si misterul relatiei lor.

Una din trasaturile unui simt sanatos al identitatii se regaseste in felul in care intelegem si „jonglam”cu aceste granite in cadrul unei relatii. Granitele personale reprezinta acele limite pe care le trasam in interiorul unei relatii astfel incat sa ne protejam pe noi insine.
Acestea se bazeaza pe o stima crescuta de sine, fac posibila delimitarea propriilor ganduri de ale celuilalt si ne ajuta sa ne asumam responsabilitatea fata de ceea ce gandim, simtim sau facem. Granitele personale ne permit sa savuram propria unicitate. Atunci cand dispunem de granite sanatoase, acestea sunt flexibile si ne permit sa ne apropiem de ceilalti atunci cand este propice si totodata ne ajuta sa mentinem distanta atunci cand putem fi raniti daca ne apropiem prea mult. Intr-un cuvant, ne ajuta sa ne purtam de grija…

Granitele nesanatoase decurg adesea din relatii familiale disfunctionale. Nevoile parintilor sau ale altor adulti dintr-o familie sunt uneori atat de coplesitoare incat sarcina de a creste copii trece in planul secund. Astfel rezulta disfunctionalitati. Ganditi-va la tatal care striga la copii sau care-i abuzeaza fizic, ca o modalitate de a se raporta la propria furie. Pe primul loc se situeaza nevoile lui, pe cand nevoile copilului – de securitate, respect, confort, trec pe planul al doilea. Ceea ce invata copiii in aceasta situatie este faptul ca granitele nu conteaza! Pe masura ce cresc, duc lipsa de suportul de care au nevoie pentru a-si dezvolta un simt sanatos al identitatii. Ei pot intelege ca daca vor sa-si impuna propriul mod de a actiona in raport cu alte persoane, pot efectiv sa „navaleasca” peste granitele celorlalti, la fel cum a procedat tatal lor.
Probabil ca vor creste avand granite oscilante… fapt ce va duce la relatii disfunctionale in viata adulta. Nu vor avea o reprezentare clara a propriilor granite. Dimpotriva, ei ar putea intelege ca granitele rigide si inflexibile pot fi modalitatea prin care sa faca fata in relatiile cu ceilalti. Isi formeaza un fel de zid de protectie, in cadrul relatiei, si, prin urmare, li s-ar putea parea greu sa creeze legaturi interpersonale apropiate.

Iata cateva fatete ale granitelor nesanatoase ce pot aparea in cadrul relatiilor, alaturi si de cateva „remedii”:

Lipsa simtului identitatii

Atunci cand ne lipseste simtul propriei identitati precum si granitele care ne protejeaza, tindem sa preluam identitatea partenerului. Nu ne putem imagina cine am fi in afara relatiei. Suntem dispusi sa facem orice pentru ca relatia sa functioneze, chiar daca asta ar insemna sa renuntam la propria securitate emotionala, prieteni, integritate, respect de sine, independenta sau serviciu. Putem chiar suporta abuzuri fizice, emotionale si sexuale doar pentru a salva relatia.

O alternativa mai rationala ar fi sa descoperim cine suntem si ce ne face sa fim unici. Este nevoie sa realizam ca valoarea noastra ca indivizi nu depinde de a avea sau nu pe cineva alaturi, ca putem functiona foarte bine in mod independent. Atunci cand ne acceptam pe noi insine, relatia va avea sansa de a creste, de a inflori.

Calatoria spre auto-descoperire poate fi provocatoare, dar rasplata este pe masura!

A te multumi cu mai putin…

Este posibil sa ne agatam de ideea ca lucrurile merg destul de bine in cadrul relatiei, ca ne simtim in siguranta, iar acesta este un bun suficient. In cadrul acestui proces, renuntam la sansa de a explora implinirea personala. Renuntam la propriile vise pentru a mentine securitatea relatiei. Poate sa apara sentimentul ca daca unul dintre parteneri „creste” si-si gaseste implinirea in viata, relatia ar putea avea de suferit.

O relatie sanatoasa este aceea in care granitele noastre sunt suficient de puternice, flexibile, pentru a ne permite sa fim unici. Intre cei doi parteneri exista respectul care le permite fiecaruia sa-si traiasca viata din plin si sa exploreze propriul potential. Nu trebuie sa renuntam la noi insine, de dragul unei relatii! Intr-o relatie cu granite sanatoase exista incredere si siguranta.

Supra-responsabilizare si vina

In cazul in care am crescut intr-un climat familial disfunctional, este posibil sa fi invatat sa ne asumam o vina, doar pentru a asigura succesul si fericirea altor membri ai familiei. Astfel, in viata adulta putem ajunge sa ne simtim vinovati pentru greselile partenerului. Vina pe care o simtim atunci cand partenerul greseste poate conduce catre demolarea granitelor noastre intr-atat incat sa fim mereu disponibili pentru cealalta persoana. Atunci cand ne simtim mult prea responsabili fata de experientele de viata ale altei persoane, de fapt o privam pe aceasta de una din cele mai importante caracteristici ale vietii mature, independente si sanatoase – abilitatea de a-si asuma propriile decizii si de a accepta consecintele.

O atitudine mai sanatoasa ar fi sa ne respectam partenerul, permitandu-i sa aiba succese sau sa greseasca. Noi, desigur, putem fi acolo ca sa-l sprijinim in momentele dificile, si totodata, putem savura impreuna succesele. Cand granitele sunt sanatoase, esti capabil sa spui: ”Am incredere si te respect pentru ca tu sa iei propriile tale decizii. Ca partener al meu nu voi incerca sa te controlez privandu-te de propriile tale alegeri.”

Diferenta dintre „a iubi”si „a salva”

Este posibil ca persoanele care cresc in familii disfunctionale sa nu poata face diferenta intre dragoste si simpatie. Copiii care cresc in astfel de conditii este posibil sa invete sa nutreasca simpatie fata de rupturile emotionale care apar in viata parintilor si sa simta ca singurele momente in care li se acorda atentie sunt acelea cand isi manifesta compasiunea fata de parinte. Simt ca atunci cand iarta, isi arata dragostea.
De fapt, ei isi salveaza parintele si incurajeaza comportamentul abuziv sa continue. Invata astfel sa renunte la propriile granite de protectie pentru a avea grija de parintele abuziv. Ulterior, ca adulti , aduc cu ei acest tip de comportament in cadrul relatiilor. Simt ca isi pot arata dragostea doar salvandu-si partenerul – iar asta ei numesc iubire. Acest lucru il incurajeaza pe partener sa devina dependent si neajutorat. Astfel poate sa apara un dezechilibru in relatie – unul dintre parteneri se va transforma in salvator, in timp ce celalalt va juca rolul victimei neajutorate. In acest caz, granitele care ar permite ambilor parteneri sa traiasca vieti implinite, lipsesc cu desavarsire.

Iubirea matura are nevoie de granite flexibile si sanatoase. Simpatia si compasiunea sunt calitati valoroase, a nu se confunda insa cu iubirea. Intr-o relatie, granitele sanatoase se bazeaza pe respect reciproc, pe egalitate si apreciere fata de calitatile celuilalt, acestea ghidand fluxul de sentimente intre parteneri. Acestea sunt fatete ale iubirii mature, cand insa unul dintre parteneri detine controlul si celalalt este dependent si neajutorat, nu exista loc pentru „a da si a primi…”

Fantezie versus Realitate

Copiii provenind din familii disfunctionale isi inchipuie adesea ca viata lor se va imbunatati intr-o zi. Intr-adevar, in unele zile lucrurile se pot desfasura in mod normal, apoi insa perioadele nefaste revin. Zilele obisnuite incurajeaza fantezia ca lucrurile se vor rezolva la un moment dat. Atunci cand devin adulti, acesti copii aduc cu ei acelasi tip de comportament si in cadrul unei relatii. Este posibil sa zugraveasaca in fata altora portretul unei relatii perfecte si pot crede chiar ca intr-o zi problemele din relatia lor vor disparea de la sine. Ignora abuzul, manipularea, dezechilibrul si controlul din cadrul relatiei, iar ignorand problemele nu sunt capabili sa se confrunte cu acestea. Fantezia unui viitor fericit persista. Granitele nesanatoase, fac dificila confruntarea cu problemele din relatie.

Granitele sanatoase ne permit sa testam realitatea, mai degraba decat sa ne-o imaginam. Atunci cand apar probleme, granitele sanatoase ne permit sa le identificam si sa comunicam cu partenerul pentru a gasi solutii. Sunt incurajate imaginea de sine sanatoasa, increderea, stabilitatea si comunicarea.

Sa invatam sa avem granite sanatoase este o aventura interesanta, un exercitiu de libertate personala. Inseamna sa incepem sa ne cunoastem si sa ne dezvoltam, sa constientizam ceea ce vrem cu adevarat. Inseamna totodata si acceptarea de sine si faptul ca suntem ok, asa cum suntem si ca meritam lucruri frumoase de la viata.

Cand doi oameni cu granite sanatoase intra intr-o relatie, este incurajata independenta, integritatea, precum si atractia intre parteneri. Stiu ca pot avea incredere unul in celalalt si ca dificultatile care apar in mod firesc intr-o relatie, pot fi depasite in mod constructiv. Pot crea intimitatea, fiecare fiind o persoana integra si completa. Calatoria spre o identitate sanatoasa nu este intotdeauna usoara, dar nici nu trebuie sa fie foarte dificila. Adesea inseamna sa renuntam la conceptii nesanatoase, sa ne respectam si sa ne apreciem pentru ceea ce suntem cu adevarat. Atunci cand facem asta pentru noi insine, putem adopta aceeasi abordare si fata de partener, iar adevarata fericire si iubire pe care relatia o merita pot deveni realitate! 

Traducere dupa un articol de Layne si Paul Cutright

https://drumuricatretine.wordpress.com/