A iubi... în doi...

„Iubirea intre doi oameni...este intalnirea intre doua singuratati care se ocrotesc si isi tin companie”
Rainer Maria Rilke

„A iubi inseamna a inceta sa traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti, teama, speranta, durerea, bucuria, placerea sa nu depinda decat de o singura  fiinta; inseamna a te cufunda in infinit, a nu găsi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata unei fiinte in asa fel incat sa nu traiesti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita; a turna maretie in injosire, a gasi alinare in lacrimi indurerate, placere in suferinta si suferinta in placere; adica a intruni in sine toate contradictiile.” - Balzac

Din ce în ce mai mult ne plangem ca relaţiile noastre, viaţa de cuplu, de familie... merg prost. Dar oare cine merge prost ? Ce mecanism e defect ? Ce trebuie schimbat si unde?

Tu esti fericit si implinit in cuplul pe care il ai ? Sau daca eşti singur… de ce esti?

„Ca un om sa iubească pe altul e probabil cea mai grea sarcina care ne-a fost incredinţată, sarcina supremă, examenul final, opera pentru care toate celelalte sant doar un preludiu....

Iubirea e un imbold pentru fiecare sa se desavarseasca, sa devină cineva, sa devina o lume el insusi de dragul cuiva.” - Rainer Maria Rilke

Foarte rar intalnim cupluri fericite, care se iubesc şi care nu pun semnul „egal” intre iubire si gelozie, intre iubire si multe alte comportamente deviante... Secretul este libertatea!

Fiecare dintre cei doi trebuie sa-si amintească in permanenta ca este stapanul propriei sale vieti, ca fericirea lui depinde in primul rand de el si nu de celalalt.

Niciodată nu va lasaţi coplesiti de problemele celuilalt... nu suntem responsabili decat de propriile noastre probleme! Asta nu inseamna sa fiti indiferenti sau nepasatori la problemele partenerului, ci doar sa nu va incarcati cu ele, sa nu acceptati sa deveniti coresponsabil. E o greseală frecventă si o forma de manipulare des intalnita in cupluri.

Tagore, in versurile de mai jos, reuseste sa transmita perfect ideea unui cuplu liber in iubire si trairi :

„V-aţi nascut impreuna, si impreuna veti fi intotdeauna.

Veti fi impreuna cand albele aripi ale mortii va vor risipi zilele.

Ah, veti fi impreună chiar in memoria tacută a lui Dumnezeu.

Dar sa lasati spatii in impreunarea voastra.

Si lasati vanturile raiului sa danseze printre voi.

Iubiti-vă unul pe altul, dar nu faceti din iubire o legatura:

Mai bine lasaţi o mare miscatoare intre tarmurile sufletelor voastre.

Umpleti-vă unul altuia cupele dar nu beti din aceeasi cupa.

Dati-va unul altuia din painea voastra dar nu mancati din aceeasi felie.

Cantati si dansati impreuna si fiti bucurosi, dar fiecare din voi sa fie singur,

Asemenea strunelor lautei care stau singure, desi vibrează cu aceeasi muzica.

Daruiti-va inima unul altuia, dar nu spre pastrare,

Caci numai mana Vietii va poate incapea inimile.

Si stati impreuna, dar nu prea aproape unul de altul.

Caci stalpii templului stau la distantă unul de altul,

Iar stejarul si chiparosul nu cresc unul in umbra celuilalt.”

Iubirea iti acorda libertatea de care ai nevoie si te ajuta sa fii tu insuti. Este un fenomen extrem de paradoxal. Pe de o parte, te face sa te simti ca un suflet in doua trupuri; pe de alta parte, iti confera individualitate si unicitate. Te ajuta sa renunti la egoul tau marunt, dar sa iti cunosti Sinele Suprem. In acest fel, problema dispare. Iubirea si meditatia sunt doua aripi pe aceiasi umeri. Ele se echilibreaza reciproc. Numai atunci cand le cultivi pe amandouă poti creste, poti deveni implinit.

Si atunci cand va este mai greu, nu uitati ca aveti o umbră de lumina... un inger pazitor. Cat de des va amintiti de el? Cat de des ii cereti ajutorul?

S-a spus mereu ca ingerii sunt dublul ceresc al omului. Schelling, in Philosophie der Offenbarung (Filozofia revelatiei), ii numeşte Potenzen (dynameis pe greceste) ale sufletului omenesc, virtualitatile lui, variantele mai limpezi, mai structurate, ale identităţii sale.

Cu alte cuvinte, suntem mereu insotiti de modelul nostru, de portretul nostru imbunatatit. Si suntem - sau in orice caz ar fi bine sa fim - intr-un dialog permanent cu posibilul acestui portret. Ingerul ofera fiecaruia din actele noastre reperul epurei lui, adică desenul lui ideal.

Langă fiecare „este”, ingerul aşază un „cum ar trebui sa fie”. El conjuga neobosit, la optativ, curgerea vietii noastre, aşa cum am face-o noi insine daca am fi in conditia lui.

Cauta si intelege iubirea din propriul tau suflet, acceptand totodată si furtunile existente acolo! Descopera iubirea din tine, traieste-o si apoi daruieste-o ! Odata gasita Iubirea, devii un Alchimist... descoperi secretul Universului... Gasind iubirea devii un saman care poate vindeca orice... trup, suflet, minte...

Aplică Legea Iubirii si depaseste-ti acel „status quo” predefinit... si vei descoperi miracolul...

Si depaseste-ti limitele! Singura limita a omului este mintea si capcanele intinse de ea...

Abandonează Mentalul si alege Sufletul!

„A iubi”... este un verb ce se conjugă în doi...