Love is life

Iubirea ne deschide calea spre spiritualitate, spre armonia sufletelor si frumusetea universului, caci doar iubirea se daruie neconditionat, fara teama de sacrificiu si fara a pretinde nimic in schimb. Si astfel il inalta si il innobileaza pe om. „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” spune apostolul Ioan

"Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei."Dumitru Staniloae
Se afișează postările cu eticheta feminitate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta feminitate. Afișați toate postările

22 iunie 2013

Pacatele unei femei naive


 

Daca socotesti ca doar in dragoste e loc de pasiune, nu si in munca, daca vrei sa faci din copilul tau ceea ce nu esti tu astazi,daca socotesti ca sincerita dusa la extreme intr-un cuplu nu strica, daca socotesti ca nu poti sa te ridici dupa ce de data asta ai spus au, acum chiar pici, daca socotesti ca despartirea de o persoana pe care o iubesti nu este mai dureroasa decat despartirea ei de tine, esti o femeie naiva.

Daca socotesti ca poti schimba un barbat fara a te schimba si tu odata cu el, daca socotesti ca viata nu merita traita fara lista completa de dorinte bifata sau realizate toate, daca liniile pe care le trasezi se intersecteaza mereu in niste puncte strambe, daca socotesti ca singuratatea se reduce exclusiv la nefericire, daca socotesti ca plansul tau nu difera deloc de varsaturile de lacrimi isterice ale altor femei naive, daca socotesti ca nu meriti iubirea unui barbat liber, daca socotesti ca este mai bine sa iubesti un barbat care iubeste pe altcineva decat sa nu iubesti deloc, esti o femeie naiva.

Daca socotesti ca dragostea nu trebuie sa treaca mai intai prin foc si pasiune si apoi prin creier si stomac, daca socotesti ca barfa nu dauneaza grav rautatii tale, daca socotesti ca demnitatea nu este calcata in picioare cu demnitate de iubire, daca socotesti ca nu e nimic gresit sa alergi cu limba scoasa dupa fericire, daca socotesti ca nesperand vei avea mai putine dezamagiri, daca socotesti ca un avort se uita la fel de repede pe cat se face, esti o femeie naiva.

Daca socotesti ca prin comoditate se pot schimba multe, daca socotesti ca jucandu-te cu un copil nu poti redeveni copil, daca socotesti ca visele implinite costa munti de compromisuri, daca socotesti ca ceea ce ai fost nu trebuie sa mai fi niciodata, daca socotesti ca un copil nu te poate face mai fericita in viata decat diplomele, banii si salvarea de rate, daca socotesti ca nu este imaginea ta cea mai sexy in oglinda dimineata, cu parul valvoi si cearcanele descoperite, daca socotesti ca ceea ce lasi voit sa plece nu se mai intoarce niciodata, daca socotesti ca un machiaj ostentativ sau niste silicon implantat te fac de zece ori mai frumoasa, daca socotesti ca imaginea in ochii lumii este mai importanta decat imaginea din ochii tai, esti o femeie naiva.

Daca socotesti ca doar in dragoste e loc de pasiune, nu si in munca, daca socotesti ca poti sa faci din copilul tau ceea ce nu esti tu astazi, daca socotesti ca dragostea nu inseamna ore multe si halucinante de sex, daca socotesti ca sinceritatea dusa la extreme intr-un cuplu nu strica, daca socotesti ca nu poti sa te ridici dupa ce de data asta ai spus “au, acum chiar pic”, daca socotesti ca despartirea de o persoana pe care o iubesti nu este mai dureroasa decat despartirea ei de tine, daca socotesti ca aproband frumusetea altei femei nu devii mai frumoasa decat ea, daca socotesti ca unele secrete nu ar trebui sa ramana nedezgropate, daca crezi ca lasand prea mult de la tine vei fi acceptata de cei care nu te-au placut niciodata, esti o femeie naiva.

Daca socotesti ca poimaine poti face mai bine ceea ce faci azi, daca socotesti ca ceea ce nu arata decat a sex se poate preschimba peste noapte in iubire intensa, daca crezi intr-un barbat mai mult decat in tine insati, daca socotesti ca servetelele parfumate de hartie sterg lacrimile mai bine decat cele trei vorbe rostite de cea mai buna prietena, daca socotesti ca iubirea vietii tale suplineste prietenia sau iubirea celorlalti oameni, daca socotesti ca o critica acida nu poate speria si pe cel mai curajos barbat, daca socotesti ca niciun barbat nu va crede vreodata in tine la fel de mult cum socotesti tu in tine, atunci, draga mea, esti o femeie tare naiva.

Daca socotesti ca nervii tai au de-a face exclusiv cu perioada de undinaintea menstruatiei, daca socotesti ca niste tocuri inalte nu-ti pot reda increderea in tine la fel de mult ca un barbat care iti declara ca esti frumoasa, daca socotesti ca niciodata nu o sa poti sa devii o mama buna, daca socotesti ca altcineva iti poate purta de grija mai bine decat tine, daca socotesti ca nu poti accepta mai multe decat spui si indura mai mult decat socotesti, esti o femeie naiva. Ca multe dintre no!

Gudrun


 
 

19 mai 2013

Tania Tita-Femeia=un sanctuar al frumusetii divine



Femeia este un sanctuar al frumusetii divine. Mainile ei devin speciale cand isi mangaie copilul, buzele ei devin adorabile cand isi saruta iubitul, chipul ei devine magnific cand in coltul gurii apare un zambet. Ochii ei devin adevarate oglinzi sufletesti cand o lacrima sincera ii cade pe obraz.

Daca-ar fi sa privesc femeia cu adevarat, as descoperi ca nu exista femeie urata. Nu cred ca poate exista ceva urat intr-o manifestare atat de pura si de minunata.
Noi, femeile, ne-am autosabotat de mult prea multe ori. Ne-am pus niste standarde mult prea inalte, si nu ca acesta ar fi un lucru rau, insa n-am facut asta pentru noi si pentru implinirea noastra sufleteasca, ci am facut-o pentru ceilalti, pentru mandria si admiratia lor fata de noi. I-am pus tot timpul pe ceilalti pe primul loc in viata noastra, am incercat atat de mult sa ii multumim pe toti, sa ii facem pe toti fericiti, sa le fie tuturor bine. Lucru de apreciat. Dar noi? Ce se intampla cu fericirea noastra? Ce se intampla cu dorintele si nevoile noastre?

Pentru mine femeia este un sanctuar al frumusetii divine. Mainile ei devin speciale cand isi mangaie copilul, buzele ei devin adorabile cand isi saruta iubitul, chipul ei devine magnific cand in coltul gurii apare un zambet. Ochii ei devin adevarate oglinzi sufletesti cand o lacrima sincera ii cade pe obraz.

Noi, femeile, n-am stiut sa ne apreciem frumusetea. N-am stiut sa ne apreciem exact asa cum suntem. Am uitat de lucrurile marunte care ne fac cu adevarat femei. Am uitat de lucrurile pline de dragoste care ne arata de fapt feminitatea si am luat-o la intrecere cu barbatii pentru cine castiga mai mult si cine are un job mai bine platit.

Am facut o multime de lucruri ce nu ne erau caracteristice. Si le-am facut pentru ca altii sa fie multumiti, si nu pentru ca ne-ar fi facut placere. Pentru ca daca am fi facut-o pentru noi, atunci am fi stiut multe dintre noi ce-i fericirea si ce-i iubirea cu adevarat si n-am mai fi cautat-o in alta parte. Dar am lasat de mult prea multe ori viata, lumea, societatea sa ne incadreze in niste standarde, sa-si puna propriile asteptari pe umerii nostri, sa ne arate calea, sa ne spuna ce trebuie sa facem sau ce nu e demn de noi sa facem.

Am alergat intr-un maraton al dobandirii laudelor, beneficiilor materiale, aplauzelor celorlalti si n-am stiut de fapt ca premiul cel mare il aveam deja si el a fost intotdeauna in noi. Acest premiu e viata ta, e ceea ce alegi sa faci cu ea, e puterea deciziei, e puterea alegerii a ceea ce faci in fiecare clipa si cunoasterea a ce e cu adevarat important pentru tine sau nu.

Am uitat multe pe parcursul vietii noastre. De cand ne nastem asta tot facem, tot uitam de noi, de cine suntem, de ce anume ne dorim cu adevarat, de ce anume e important pentru noi, de ce facem tot ceea ce facem.

Dar stiu, si mai mult decat atat, simt, ca acum a venit momentul in care femeia simte sa se reintoarca la ea, la ceea ce salasluieste adanc in sufletul ei. Si simt ca femeia isi reclama acum puritatea si frumusetea inimii sale. Acum, femeia incepe sa simta ce o face cu adevarat fericita si isi gaseste forta interioara de a se vedea pe Sine atat de frumoasa si de minunata precum este cu adevarat. Acum, ea isi gaseste curajul divin de a face alte alegeri cu viata ei, cu trupul ei, cu ceea ce traieste.

Acum, femeia incepe sa vada in oglinda ceea ce am inceput si eu sa vad tot in oglinda: o femeie, o manifestare superba a lui Dumnezeu, un sanctuar al iubirii de Sine, al frumusetii adevarate, al daruirii si al puritatii inimilor.

Si stiu ca tu, scumpa mea femeie, tu, cea care citesti acum, incepi sa simti ceea ce simt si eu: simti sa te reintorci la tine, la sufletul tau, la dorintele tale, la ceea ce te implineste cu adevarat.

Si sunt mandra de tine pentru ca ai ajuns in acest punct al vietii tale in care claritatea si autenticitatea incep sa-si spuna cuvantul in viata ta.

e invit asadar la o calatorie in adancul inimii tale, acolo unde te poti privi cu adevarat si acolo unde poti vedea ce e cu adevarat important pentru tine si ce simti sa faci cu viata ta de acum inainte. Iar pentru asta, am pregatit pentru tine cateva sugestii prin care sa te reapropii cu blandete de tine si de fiinta ta interioara. Sa inveti sa-ti deschizi larg inima si sa primesti ghidarea de care ai nevoie pentru ca viata ta sa devina de acum inainte o adoratie divina.

1. Cunoaste-ti corpul. Da-ti voie sa-ti cunosti partile cele mai intime si mai profunde ale corpului tau. Simte-l in fiecare zi, onoreaza-l, rasfata-l, bucura-te de el si multumeste-i pentru energia si vitalitatea pe care ti-o ofera zi de zi.

2. Nu-ti reprima trairile. Nu fugi niciodata de ceea ce traiesti, ci mai bine invata sa te bucuri de fiecare stare pe care ai ocazia sa o traiesti adanc in sufletul tau. Aceste trairi iti slefuiesc viata, caracterul, corpul si modul minunat in care vei ajunge mai apoi sa te exprimi in lume.

3. Uita-te zilnic in oglinda si stai de vorba cu tine. Cunoaste-te si da-ti voie sa vezi ceea ce e dincolo de ochii tai si de ceea ce vezi in oglinda. Permite-ti sa incerci sa vezi fiinta divina ce exista inauntrul tau. In momentul in care vei reusi sa faci acest lucru. viata ta se va tranforma cu adevarat. Da-ti voie…doar atat e necesar sa faci.

4. Nu-ti fie teama sa iei decizii bruste, care par fara sens pentru ceilalti. Ai curajul de a-ti urma glasul inimii in orice ai face. Deschide-te catre adevarul etern cum ca “toate raspunsurile la toate intrebarile pe care le ai, le-ai avut sau le vei avea vreodata sunt toate in interiorul tau si niciodata in afara ta”.

5. Mediteaza. Petrece timp cu tine. Fa plimbari lungi in natura. Ofera-ti timp.

6. Asculta in fiecare zi muzica si danseaza. Muzica vindeca, iar dansul elibereaza. Da-ti voie sa te manifesti asa cum simti sa te manifesti. Da-ti voie sa simti ceea ce meriti sa simti cu adevarat. Da-ti voie sa traiesti ceea ce meriti sa traiesti.

7. Accepta adevarul urmator: Schimbarea incepe intotdeauna de tine. Nu mai astepta alti salvatori din afara, pentru ca adevarata claritate si transformare incepe prin recunoasterea adevarului care exista in interiorul tau: Esti o manifestare divina care traieste o experienta fizica. Nu te mai limita doar ceea ce cunosti sau doar la ceea ce poti intelege momentan. Deschide-ti mintea catre orizonturi mai largi. Acceseaza puterea inimii si bucura-te de forta divina creatoare ce incepe sa se activeze usor-usor in trupul si in viata ta.

8. Fa-ti un jurnal sau un blog personal. Deschide-te catre lume, catre a impartasi trairi, catre a sta de vorba cu tine si a reflecta la viata ta. Ai curajul sa te mai opresti din cand in cand si sa mai admiri frumusetea vietii. Nu te pierde prin lume, ci lasa lumea sa fie descoperita intr-un mod magic de catre tine, prin prezenta ta zi de zi, prin trairea momentului de acum, prin curiozitatea ta, prin deschiderea ta catre oameni, catre lucruri si experiente noi, catre trairi si sentimente noi.

9. Nu fugi de tine si de ceea ce incepe sa se nasca in interiorul tau. Permite-ti sa simti energia vietii ce curge neincetat prin tine.

10. Recapata-ti feminitatea, puritatea, gingasia si frumusetea divina facand lucruri care iti fac bine, care te bucura, care te inspira clipa de clipa.

11. Tine minte: nu exista femei urate, ci exista doar femei ce nu si-au dat inca sansa de a se cunoaste cu adevarat. Cand incepi sa-ti muti atentia dinafara inauntru, o sa incepi sa descoperi lucruri absolut uluitoare despre tine. O sa te indragostesti iremediabil de frumusetea ta interioara, de fiinta absolut superba ce salasluieste in tine, de potentialul tau infinit de a crea posibilitati extraordinare si de a-ti creiona o viata ca-n cele mai frumoase vise ale tale.

Nu rata sansa ta la fericire si la autenticitate. Nu rata sansa ta de a te cunoaste cu adevarat. Nu lasa lumea sa nu se bucure cu adevarat de tine, pentru ca i-ai face lumii un mare deserviciu. Viata are nevoie ca tu sa te cunosti cu adevarat si sa traiesti viata pe care o meriti cu adevarat. Cand tu faci acest lucru, atunci fiecare om care ti-ajunge in cale e mult mai castigat, iar viata lui e mult mai bogata. Iar de la el, se duce mai departe aceasta bogatie si uite asa, cate un om pe rand, e mai fericit si mai bogat, pentru ca tu ti-ai dat dreptul de a-ti trai viata pe care o meriti si ti-ai permis sa descoperi fericirea si iubirea in singurul loc unde exista cu adevarat: in inima ta.

Retine ca inima ta e inima Universului. Daca tu esti fericita, o lume intreaga are oportunitatea sa fie mai frumoasa si mai fericita. Printr-un zambet de-al tau se schimba lumea. Prin iubirea ta fata de tine, creste nivelul iubirii lumii.

Tu contezi. Tine minte asta.

Trairea ta conteaza. Tine minte asta.

Ce faci tu si ce simti tu conteaza. Tine minte asta.

Si mai mult decat atat: tine minte urmatorul lucru: toata frumusetea, iubirea si bogatia intregului Univers se afla in tine si abia asteapta sa fie descoperite si impartasite mai departe.

Tu, scumpa mea femeie, esti un sanctuar al frumusetii divine. De azi inainte nu-ti mai permiti sa uiti asta niciodata.

Haide, fugi acum, o lume intreaga asteapta sa se bucure de prezenta ta in ea.

Te onorez si ma mangai acum cu stralucirea cu care ai decis sa iesi in lume. Faptul ca tu iti accepti Divinitatea, le ajuta pe toate femeile din lume sa-si accepte cu mai multa usurinta partea divina din ele, frumusetea ce vine din interior, intelepciunea sufletelor lor si energia feminina creatoare. Dorinta mea pentru tine este sa-ti imbratisezi chemarea divina in fiecare zi, sa te bucuri de dragostea ta pentru viata, sa-ti onorezi soaptele sufletului tau si sa traiesti intotdeauna intr-un mod plin, curat si curajos.

Cu dragoste,
Tania Tita!

 

 

 

5 februarie 2013

Unu plus unu, impartit la doi



 
Nu o sa va intreb care este rezultatul operatiei aritmetice din titlu. Insa daca veti dori sa faceti calculul, extrem de simplu de altfel, veti constata ca rezultatul este 1. Daca transferam aceasta operatie pe taramul relatiei de cuplu, am putea concluziona: atunci cand e vorba de 2, lucrurile pleaca intotdeauna de la 1. De la modul in care fiecare din cei doi se implica in relatie, daruieste sau isi retrage afectiunea, isi asuma responsabilitatea pentru propriile rani sau zone oarbe, pentru propriile emotii si sentimente.

Insa de cele mai multe ori, in drumul de la 1 la 2 si apoi inapoi la 1, ratacim in acelasi labirint uneori intunecat insa cateodata irezistibil de frumos, al convietuirii si al comunicarii in cuplu. Un domeniu profund si intortocheat, in care devin esentiale principii precum trasarea granitelor, delimitarea spatiului personal si intimitatea, echilibrul intre a da si a primi si multe multe altele.

Tocmai de aceea m-am gandit sa va ofer in cele ce urmeaza, din dorinta de a impartasi si nu de a da lectii cuiva, patru principii pe care le consider linii de ghidare esentiale in incercarea de a imbunatati comunicarea si calitatea relatiei de cuplu, in general:

·         A spune ceea ce iti doresti, din punct de vedere emotional si a nu presupune ca celalalt trebuie sa stie deja, in numele iubirii, dorintele tale ascunse si neimpartasite.

A spune: “Ar fi trebuit sa stii ca imi doresc asta!” poate fi uneori o acuzatie nedreapta la adresa celui de langa noi. De cele mai multe ori, nu avem niciun indiciu asupra a ceea ce simte si isi doreste cu adevarat cel de langa noi, asa ca a exprima clar ceea ce ne dorim pare a fi necesar. De multe ori ne bazam in relatiile noastre pe supozitii, presupuneri si exagerari, aflate departe de adevar, a ceea ce credem noi despre procesul interior al celuilalt.

Ce ne facem insa atunci cand nu avem maturitatea de a sti ce ne face bine si ce nu, ce ne dorim si ce nu, ce nevoi avem cu adevarat? Poate ca atunci e momentul sa facem liniste in jur, sa ne acordam noua insine spatiul de care avem nevoie pentru autoclarificare si sa nu mai punem pe umerii partenerului nostru indeplinire unor nevoi la care nici macar noi nu stim cum sa ne raportam.

·         A nu lua personal discutiile generale in care partenerul isi expune neimplinirile emotionale.

Acest scenariu se intampla,de obicei, cand femeia ii expune barbatului, cu o voce plangacioasa, semn ca vrea sa fie alintata, nemultumirile ei de peste zi: cat de mult a suparat-o seful, cat de putin se intelege cu colega de birou si cat de nesuferit a fost acel adolescent care a calcat-o pe picior in metrou. Ceea ce intelege barbatul, de cele mai multe ori poate fi ceva de genul: “ti-am zis sa imi gasesti si mie serviciu in alta parte, ca nu mai suport sa mai lucrez aici si ti-am mai zis sa-mi iei si mie masina ca sa nu mai trebuiasca sa merg cu metroul!!!”

Pentru ca unul spune ceva iar celalalt intelege altceva, se poate ajunge la scenarii dureroase si de multe ori inutile. Ar fi util sa ne intrebam: ce proces s-a intamplat intre ceea ce am spus eu si ceea ce a auzit celalalt si ce a intervenit pe parcurs, in procesul comunicarii? In cazul de fata, oare este vorba despre un sentiment de vinovatie, provenit din convingerea ca nu facem suficient de mult pentru celalalt?

·         Stabilirea clara a granitelor.

Din punctul meu de vedere, este cel mai dificil lucru de facut in cuplu. Orice cuplu care traieste zi dupa zi impreuna este susceptibil de a ajunge in stadiul in care este imposibil de recunoscut pana unde se intind problemele interioare ale unuia si incep problemele celuilalt. De cele mai multe ori, este cumplit de greu sa facem distinctia, atunci cand primim de la partener un repros de genul “Nu ma iubesti suficient!” intre contributia noastra personala la acea stare de fapt (poate nu am dat suficient, poate nu i-am acordat suficienta atentie, poate nu am reusit sa-i transmit iubirea mea, poate, poate…) si ceea ce apartine exclusiv partenerului nostru (copilul ranit din interior, care se simte neiubit si pentru ca nu isi poate asuma durerea de a se simti neiubit, o proiecteaza asupra persoanei celei mai apropiate).

Cred ca delimitarea sanatoasa trebuie facuta intr-un mod care sa spuna: “Suntem doua persoane mature, cu rani, dorinte si nevoi personale. Ne putem sprijini reciproc, atat timp cat nu-mi pui in carca rani si nevoi care nu sunt ale mele.” Insa aceasta delimitare de partener nu se poate intampla decat dupa ce facem delimitarea, asumarea si continerea propriilor rani si nevoi. Este cel mai dureros lucru pe care il putem face, dar este acel lucru fara de care nu putem avea o relatie sanatoasa, matura si responsabila cu niciun partener de pe acest pamant.

·         A intelege si a simti natura fundamentala a celor doua energii: cea feminina si cea masculina.

Cred ca multe din neintelegerile in cuplu provin de la o asimilare precara a celor doua principii. In viziunea mea, femeia este energie in stare pura, care se poate transforma, in orice moment, in functie de stare, conditii exterioare si interioare, atat in ura, razbunare, suferinta, durere cat si in iubire, bunatate, acceptare, implinire. Tocmai pentru ca energia feminina poate fi atat de devastatoare prin intensitatea ei, are foarte mare nevoie de limite ferme si de continere adecvata din partea energiei masculine. Ca un vas in care se aduna apa, masculinul are rolul de a incadra, dirija si restructura energia feminina curgatoare si flexibila. Vasul trebuie sa fie suficient de ferm incat apa sa ii ia forma, iar apa trebuie sa stie se muleze dupa forma vasului.

In acelasi timp, energia feminina trebuie sa-si tempereze forta distructiva atunci cand energia masculina isi doreste sa-si implineasca scopul, acela de o invalui cu protectia sa. Problemele apar cand apa vrea sa sparga vasul pentru ca nu se simte in siguranta in interiorul lui sau vasul constrange prea mult apa, in incercarea de a-i oferi cu orice pret o forma.

Asadar, dragele mele, pentru a permite masculinului sa fie masculin, avem nevoie sa ne asumam propria feminitate, natura curgatoare, armonioasa, diafana. Si dragii mei, pentru a permite femininului sa fie feminin, e nevoie de asumarea propriei masculinitati, a principiului ferm, stabil, continator si invaluitor. Par cuvinte mari, insa sunt convinsa ca, in adancul sufletului stim cu totii despre ce este vorba.