Ce ar fi fericirea, dacă n-am cunoaşte durerea şi cum am aprecia
liniştea, dacă n-am şti ce înseamnă haosul?
Cum am preţui iubirea care ni se oferă, dacă nu am şti ce înseamnă
lipsa ei şi de unde am afla cum să avem grijă de ea, dacă nu am
pierde-o?
Cum am putea să învăţăm altfel decât greşind şi cum am putea găsi
răspunsuri altfel decât căutând?
Ce am mai şti despre viaţă, dacă nu ne-am lovi de obstacole şi cum
am mai deveni puternici, dacă nu am lupta cu ele?
Cum am să iertăm dacă n-am cunoaşte modestia şi cum am putea fi
modeşti decât greşind şi primind iertarea?
Cum ne-am mai bucura de bine, dacă n-am şti ce înseamnă răul?
Cum am mai recunoaşte frumuseţea din jur, dacă nu ne-am fi
întâlnit cu amărăciunea, tristeţea, cu întunericul?
Ce ar mai fi cuvintele dacă n-ar fi dublate de fapte şi ce sens mai
au faptele, dacă sunt contrazise de timp?
Ce sfidare mai mare a timpului decât iubirea şi ce bucurie să ajungi
să o traiesti!
Dar cum am putea cere iubire, când n-avem curajul de a o oferi şi
cum, oare, să o cerem, când ea doar se oferă?
Cum am putea găsi curajul altfel decât prin iubire?
Dar cum am putea iubi fără a avea curaj?
Cum?
www.luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu