Divortat dupa 16 ani de casnicie: Sfaturile unui barbat care a pierdut-o pe femeia vietii sale!

Lectiile de viata pe care un barbat proaspat divortat le-a aflat pe propria piele 'prea tarziu', dupa ce a pierdut femeia pe care o iubea! Sfaturile au fost impartasite de Gerald Rogers pe o retea de socializare si au avut peste 2 milioane de vizualizari la numai 11 zile de la postare. Intreg internetul le-a citit. Citeste-le si tu!

Sfaturile despre casatorie ale lui Gerald Rogers au aparut initial pe site-ul de socializare facebook, fiind ulterior preluate partial sau integral pe multe din blogurile din afara. Au devent rapid populare si s-au transformat intr-un adevarat viral in lumea internetului, avand peste 2 milioane de vizualizari la numai 11 zile de la postare.

Sfaturile ii apartin lui Gerald Rogers, un barbat care a divortat dupa 16 ani de casatorie. Sunt de fapt lectii dureroase pe care acesta a trebuit sa le invete, “sunt lectii pe care le-am invatat pe propria piele, lectii pe care le-am invatat prea tarziu”, spune acesta pe blogul sau. Roger este speaker motivational in Statele Unite, iar aceasta este postarea originala de pe facebook in care puteti vedea de asemenea si o poza cu cei doi din ziua casatoriei lor.

“Evident, nu sunt un expert al relatiilor. Insa este ceva in legatura cu finalizarea divortului meu de saptamana aceasta care imi da o perspectiva asupra lucrurilor pe care as fi vrut sa le fac diferit… Dupa ce am pierdut o femeie pe care am iubit-o si o casnicie de aproape 16 ani, iata sfaturile pe care as vrea sa le fi avut”:

Sfaturile unui barbat divortat dupa 16 ani de casatorie

1. Nu te opri niciodata din a o curta. Niciodata sa nu te opresti din a avea intalniri cu ea. Niciodata nu lua femeia aceea de buna. Cand ai rugat-o sa se marite cu tine i-ai promis sa fii acel barbat care are inima ei si care o va apara cu orice pret. Aceasta este cea mai importanta si mai sacra comoara care iti va fi incredintata. Ea te-a ales pe tine. Nu uita niciodata acest lucru si nu deveni niciodata lenes in dragostea ta.

2. Protejeaza-ti inima. Asa cum te-ai angajat sa fii protectorul inimii ei, trebuie sa o pazesti si pe a ta cu aceeasi vigilenta. Iubeste-te pe tine insuti intru totul, iubeste lumea deschis, insa acolo in inima ta sa existe un loc special in care nimeni nu trebuie sa intre cu exceptie sotiei tale. Pastreaza spatiul acela intotdeauna pregatit sa o primesti si sa o inviti pe ea inauntru si refuza sa lasi pe cineva sau orice altceva sa intre acolo.

3. Indragosteste-te iar si iar si iar. Te vei schimba in mod constant. Nu mai sunteti aceiasi oameni care erati atunci cand v-ati casatorit. In 5 ani nu o sa mai fii aceeasi persoana care esti astazi. Schimbarea va veni si in aceasta schimbare va trebui sa va re-alegeti unul pe celalalt in fiecare zi. EA NU TREBUIE SA STEA CU TINE si, daca nu ai grija de inima ei, s-ar putea sa isi dea acea inima altcuiva si sa te izoleze complet si s-ar putea sa nu o mai poti lua niciodata inapoi. Intotdeauna lupta-te sa ii castigi inima asa cum ai facut in perioada in care o curtai.

4. Intotdeauna sa vezi ce este mai bun in ea. Concentreaza-te doar asupra a ceea ce iubesti. Acele lucruri asupra carora te concentrezi se vor dezvolta. Daca te concentrezi asupra a ce te supara, tot ceea ce vezi sunt motive ca sa fii suparat. Daca te concentrezi asupra a ceea ce iubesti, nu ai ce face decat sa fii acaparat de dragoste. Concentreaza-te pana la punctul in care nu mai vezi nimic altceva decat dragostea si vei sti fara indoiala ca esti cel mai norocos barbat de pe pamant sa ai aceasta femeie drept sotia ta.

5. Nu este treaba ta sa o schimbi sau sa o “repari”… treaba ta este sa o iubesti asa cum fara nicio asteptare ca se va schimba vreodata. Si daca se schimba, iubeste ceea ce devine, indiferent daca este ceea ce iti doreai sau nu.

6. Asuma-ti responsabilitatea totala asupra propriilor emotii. Nu este treaba sotiei tale sa te faca fericit si NU POATE sa te faca trist. Esti responsabil sa iti gasesti propria fericire si prin acest lucru bucuria se va revarsa in relatia si in iubirea voastra.

7. Nu iti invinovati niciodata sotia daca tu devii frustrat sau manios pe ea. Este doar pentru ca se declanseaza ceva inlauntrul TAU. Sunt emotiile TALE, responsabilitatea ta. Cand te incearca acele sentimente, acorda-ti ceva timp sa fii prezent si sa te uiti inauntrul tau si sa intelegi ce este acel ceva din interiorul TAU care cere sa fie vindecat. Ai fost atras de aceasta femeie deoarece ea era femeia cea mai potrivita pentru a-ti activa toate ranile copilariei in cel mai dureros mod astfel incat tu sa le poti vindeca… cand te vei vindeca singur, nu vei mai fi ‘activat’ de ea si te vei intreba de ce ai fost vreodata.

8. Permite-i pur si simplu sotiei tale SA FIE. Cand este trista sau suparata, nu este treaba tau sa o ‘repari’. Este treaba ta sa o tii in brate si sa o lasi sa stie ca este ok. Las-o sa stie ca o auzi si ca este importanta si ca esti stalpul pe care poate sa se sprijine intotdeauna. Spiritul feminin este despre schimbare si emotie si ca o furtuna emotiile ei vor intra si iesi rostogolindu-se. Si pe cand tu vei ramane puternic si nu o vei judeca, va avea incredere in tine si isi va deschide sufletul catre tine. NU FUGI CAND ESTE SUPARATA. Stai prezent si puternic si arata-i ca nu pleci nicaieri. Asculta ce are de spus dincolo de cuvinte si emotii."

Sursa: geraldrogers.com.

Divortul - un adio dureros, dar si un "bine ai venit" intr-o viata noua

 

Divortul in sine, la fel precum casatoria, nu transforma viata in ceva magic. Desi divortul legal se poate finaliza cu o mica bucata de hartie, cel emotional poate fi mai dificil de realizat. Unii oameni sunt divortati emotional chiar inainte de a se separa fizic

Conform Scalei de Stress a lui Holmes si Rahe, divortul ocupa locul al doilea intr-un top al celor mai solicitante evenimente de viata, prin multitudinea de schimbari pe care le antreneaza o astfel de situatie. Este o clasificare mai mult cu rol informativ asupra nivelului de stres asteptat in general, pentru ca fiecare individ se raporteaza intr-un mod unic la faptele de viata grupate in jurul cuvantului divort, in functie de sistemul propriu de credinte si valori, de motivatiile care-l determina sa actioneze sau sa reactioneze, de nivelul de intelegere si constientizare a propriei persoane.

“Divortul oglindeste casatoria, in sensul in care sunt reluate, reevaluate, reconsiderate motivele care au stat la baza deciziei de casatorie si raportate din nou sau poate pentru prima data la propria persoana” - Simina Munteanu, psiholog clinician Mental Health Clinic.

Atitudinile fata de divort si divortati sunt ambivalente si mult impregnate de judecatile sociale considerate universal valabile. O persoana care a divortat aude adesea afirmatii precum „Imi pare rau” sau este intrebata „Ce s-a intamplat, ce nu a mers?”, ori este chiar suspectata de inabilitatea de a intemeia o familie.

Se simte in spatele acestor comportamente un amestec difuz de sentimente contradictorii care isi au radacinile atat in propriile experiente personale (parinti care au divortat sau care ar fi trebuit sa o faca, problemele din propria casnicie), cat si in „invataturile” socio-culturale preluate si stabilite ca adevaruri fixe, de necontestat, a caror incalcare ar atrage dupa sine consecinte dramatice („casnicia este grea si trebuie dusa pana la capat, ca pe o indatorire fundamentala a fiintei umane”, „divortul este un pacat”, „cei care divorteaza sunt oameni slabi care cedeaza in fata greutatilor vietii si fug de responsabilitati” etc). Cu toate schimbarile pe care le traieste societatea actuala, divortul ramane un fapt inedit, privit ca o ruptura nefireasca, ceea ce ingreuneaza mult sarcina persoanei care il traieste.

Divortul = o incheiere, dar si un inceput pentru un nou drum

Nu este surprinzator faptul ca in acest context apar si comportamente reactive vizavi de constrangerile si presiunile sociale si multe casnicii sunt incheiate in mare graba, ca o revolta pe care persoana o simte fata de normele sociale si asteptarile celor din jur de a se conforma acestora si de a-si anula propria individualitate.

Se constata adesea ca motivatiile nu au fost trecute prin filtrul personal profund, ci mai degraba au fost preluate pe nedigerate din mediul social inconjurator, ori ca nu mai corespund cu ceea ce este persoana in prezent. Intemeierea unei familii prin casatorie este un obiectiv vazut ca fiind calea sigura spre implinire, fericire, stabilitate, evolutie, crestere personala, profesionala, financiara, integrare, crestere si validare sociala si morala. Un fel de inversare a parcursului firesc al lucrurilor: te casatoresti ca sa devii om si sa intri in randul lumii, pe cand lucrurile stau exact invers, devii om, in sensul in care te cunosti si iti asumi responsabilitatea pentru propria crestere si abia apoi urmeaza decizia drumului de parcurs impreuna.

Cand prezentul aduce ideea divortului in prim-plan nu este un fapt de ignorat. Daca a venit o data, cu siguranta se va intoarce. Nu inseamna ca trebuie pusa in practica, ci este necesar sa fie analizat contextul individual si cel relational in care aceasta posibilitate a prins viata. Orice casnicie are astfel de momente si trecerea lor sub tacere nu este o solutie buna pe termen lung, desi este cea mai folosita. Impasul se cere a fi recunoscut si discutat si intrucat problema a aparut intr-un sistem format din doua persoane, caile de rezolvare sunt atat proprii, cat si comune, insa nu separate, ci interconectate.

Divortul in sine, la fel precum casatoria, nu transforma viata in ceva magic. Desi divortul legal se poate finaliza cu o mica bucata de hartie, cel emotional poate fi mai dificil de realizat. Unii oameni sunt divortati emotional chiar inainte de a se separa fizic. Altora le poate lua ani pana sa se simta deconectati cu adevarat. Deconectarea aduce eliberarea atat de sentimentele pozitive, cat si de cele negative si plaseaza trairile intre limitele indiferentei si ale grijii ocazionale.

Redescoperirea de sine nu se produce peste noapte. Pe unii ii entuziasmeaza abundenta de posibilitati, pe altii ii sperie. Majoritatea alterneaza intre aceste doua posibilitati pana cand zilele de speranta si entuziasm incep incet sa le depaseasca ca numar pe cele de teama si panica. Singuratatea poate oferi oportunitati pentru autoreflectie: care sunt factorii care au contribuit la incheierea casniciei? Ce anume imi doresc de la o relatie serioasa? Ce schimbari trebuie sa fac pentru a avea relatia pe care mi-o doresc? De ce fel de partener am nevoie pentru a avea o astfel de relatie? Ce pot face in legatura cu limitarile si lipsurile pe care le am pentru a le transforma in puncte tari si resurse?

n final, divortul se poate desfasura in colaborare sau in conflict, in functie de modul in care au fost parcurse aceste etape si disponibilitatea ambilor de a desfasura ulterior o coparentalitate sanatoasa. Copiii au nevoie sa fie protejati de emotiile distructive, nu de adevarul a ceea ce se petrece intre parinti. Mesajul pe care au nevoie sa il primeasca este acela ca parintii divorteaza intre ei, si nu de copii.

Reactiile lor pot fi diverse, de la negare la furie si incercari de a restabili forma initiala a familiei. Adesea copiii pot prezenta semne de regres scolar sau dezechilibru emotional, situatie in care se recomanda solicitarea unui suport psihologic de specialitate.

Divortul nu contine in sine doar o incheiere, ci si un inceput pentru un nou drum.

Autor: Simina Munteanu, psiholog clinician Mental Health Clinic (centru de sanatate si dezvoltare mintala)

http://www.garbo.ro/

 

Suflete pereche?

 

Atractia fata de o persoana depinde de feed-back-ul primit de la aceasta. Fiecare experienta impartasita, da posibitatea ca partenerii sa verifice daca au puncte de atractie comune, "daca suntem compatibili" ar spune ei. Daca li se pare ca au o multime de lucruri in comun, vom incepe sa-si exploreze reciproc aspiratiile sa veda daca pot impartasi un viitor impreuna.

Atractia fata de o persoana depinde de feed-back-ul primit de la aceasta. Fiecare experienta impartasita, da posibitatea ca partenerii sa verifice daca au puncte de atractie comune, "daca suntem compatibili" ar spune ei. Daca li se pare ca au o multime de lucruri in comun, vom incepe sa-si exploreze reciproc aspiratiile sa veda daca pot impartasi un viitor impreuna. Cand partenerii vorbesc despre visurile si aspiratiile lor, ei impartasesc valorile personale si prioritatile lor. Ei pot sa raspunda diferit la intrebari de genul : "Daca ai castiga un miliard de lei ce ti-ar placea ce sa faci cu ei’"? (altfel spus, care sunt lucrurile care te fac fericit ). "Daca ai avea doar trei lucruri pe o insula pustie care ar fi acestea"? (cu alte cuvinte, care sunt cele mai importante lucruri pentru tine) Un raspuns de genul : "As cumpara pentru noi o casa noua" suna diferit fata de "Mi-as cumpara o masina sport". Persoana care uita sa mentioneze partenerul printre cele trei lucruri pe care le-ar dori pe insula este posibil sa nu fie pregatita suficient pentru a se angaja in relatie.

Cum decid oamenii cu cine sa se casatoreasca?

Decizia de a alege partenerul cu care sa formeze un cuplu este sustinuta de motivatii constiente si inconstiente ale individului. Sociologii si psihologii sunt de parere ca alegerea partenerului este motivata atat de similaritatile dintre cei doi parteneri cat si de complementaritatile acestora. Oamenii sunt atrasi de cei care le sunt asemanatori din punct de vedere al valorilor si normelor socio-culturale sau al statulului profesional, dar si de cei care le sunt diferiti. Partenerii apreciaza in mod paradoxal si diferentele sau ceea ce nu regasesc in ei insisi dar descopera in ceilalti. Studiile au relevat faptul ca, desi similaritatile joaca un rol esential in alegerea maritala, complementaritatile socio-culturale si ale trasaturilor de personalitate devin esentiale pentru mentinerea coeziunii cuplului. Spre exemplu, experientele similare impartasite initial pot constitui un punct de atractie reciproca insa maniera in care fiecare a rezolvat situatia poate fi diferita si completeaza strategia proprie.

Relatia de cuplu este matricea dezvoltarii si maturizarii personalitatii

Pe masura ce relatia evolueaza partenerii nu raman la fel. Sotii se dezvolta atat in cuplu cat si fiecare separat. Ei se maturizeaza si fiecare are ritmul sau de dezvoltare emotionala si socio-profesionala. Nevoile lor se schimba, la fel si nevoile relatieii. Gusturile se schimba si tot astfel se schimba si prioritatile. Fiecare partener isi defineste statutul socio-profesional, isi schimba sau diversifica rolurile (de la student la angajat, sotii devin si parinti). Motivatiile alegerii initiale se pot modifica si prin urmare dinamica vietii de cuplu are un alt ritm. De multe ori schimbarile aduc odata cu ele si stari tensionale. In perioadele de tranzitie, de acomodare la noile conditii, partenerii au pentru un timp sentimentul ca nu se cunosc atat de bine pe cat au crezut. Adesea ei spun ca au din ce in ce mai putine lucruri in comun, cu atat mai putin visurile de la inceput. Chiar daca visurile sunt diferite pentru un timp, nu inseamna ca nu vor devenii comune pe viitor. Cand ambii parteneri se schimba si "cresc" impreuna, poate fi o experienta de imbogatire atat a personalitatii cat si a vietii de cuplu. Aceasta capacitate de schimbare face posibil ca oamenii sa fie fericiti cu aceeasi persoana si 50 de ani.

Compatibilizarea este un proces de lunga durata

Compatibilitatea nu este ceva ce ai de la inceput, este ceva ce obtii in timp. Partenerii ajung sa fie compatibili in urma unui proces de durata, pe care-l negocieza pe masura ce inainteza in relatie. Reusita procesului de "compatibilizare" se bazeaza pe dorinta de a coopera si lucra impreuna. Desigur ca si trasaturile de personalitate contribuie la acest proces dar modul in care partenerii interactioneaza conteaza mai mult. Partenerii au nevoie sa simta siguranta ca ei construiesc ceva impreuna, ceva ce are sens. Este important sa asculti ce-l multumeste pe celalalt. Toate cuplurile sunt in acod sau dezacord cu aceleasi lucruri: modul in care sunt gestionate resursere financiare, impartirea sarcinilor, ingrijirea si educarea copiilor, petrecerea timului impreuna, viata sexuala. Modul in care cuplul isi gestioneaza diferentele creaza compatibilitatea sau din contra disolutia cuplului. Dupa multi ani de efort comun, eventual in 25 de ani, partenerii pot deveni "suflete pereche".

Cum se pot depasi perioadele dificile?

Motivul pentru care cele mai multe cupluri divorteaza este acela ca partenerii evolueaza separat si nu mai sunt atenti la dorintele celuilalt. Monotonia, ignoranta sau implicarea insuficienta ii fac pe parteneri sa uite sa mai fie draguti unul cu celalalt. Daca sotul vine acasa tarziu, sotia il intreaba furioasa: ’’De ce n-ai sunat’’? O intrebare alternativa ar putea fi: ’’Iubitule, mi-am facut griji pentru tine. S-a intamplat ceva’’? Desigur ca diferenta este vizibila si raspunsul va fi pe masura. Cercetarile au aratat ca cele mai satisfacute cupluri sunt acelea in care partenerii isi pun reciproc in evidenta calitatile si nu defectele, isi fac mai des complimente decat isi reproseaza.

Un exercitiu cu sanse mari de succes in crearea compatibilitatii in cuplu

Fiecare partener ii cere celuilalt sa-i indeplineasca o dorinta. Cererea trebuie sa fie realista si posibil de indeplinit. In fiecare zi unul va cere iar celalat va indeplini o singura dorinta. Partenerul caruia i-se cere, are dreptul refuze. Partenerul care a cerut nu mai are dreptul decat data viitoare la o alta cerere. Cel care refuza isi asuma riscul sa fie la randul lui refuzat a doua zi cand ii vine randul. Evitati formulari de genul:’’fii dragut cu mine’’ sau ‚’’fii mai iubitoare’’. Cererile pot sa sune in felul urmator: hai sa ne plimbam, adu-mi un ceai la pat, cumpara-mi flori, spune-mi ca ma iubesti, fa-mi un masaj, ajuta-ma sa aranjez masa, ia-ma in brate, suna-ma la servici, scrie-mi ceva dragut pe un biletel, sa ne uitam impreuna la un film, sa ne intalnim on line in timpul zilei’’, etc. In timp, va fi mai usor sa cereti si sa primiti ceea ce doriti si veti renunta la alternarea zilelor iar cererile si satisfacerea dorintelor vor deveni obisnuinta in viata de zi cu zi.

Psih. Mihaela SINDIE
Director Executiv al Centrului de Explorare a Viselor

Sursa: psiholife.ro

http://www.garbo.ro/articol/Familie/123/Suflete-pereche.html