Boboteaza este cu siguranta una dintre cele mai
importante sarbatori crestine. In popor, Boboteaza este momentul cand cerurile
se deschid, iar ingerul pazitor dezvaluie tinerilor care le este norocul si
ursita in dragoste si in casatorie.
Tinuta pe 6 ianuarie, Boboteaza este cu siguranta una dintre
cele mai importante sarbatori crestine cu care se inchide ciclul sarbatorilor
de iarna si se deschide noul an. In popor, acestei zile i se mai spune si
Aratarea Dumnezeiasca a Domnului (Epifanie), amintindu-ne de momentul in care
Iisus Hristos a fost botezat de catre Ioan in apa Iordanului si s-a aratat
tuturor ca Dumnezeu.
Boboteaza, ziua in
care apa devine "vie"...
Apa, simbol etern al vietii, al renasterii si al regenerarii,
dar si al purificarii, devine un element central al sarbatorii de Boboteaza. In
aceasta zi, preotii sfintesc toate apele pamantului si purifica casele
credinciosilor, stropindu-le cu agheasma. Se crede ca puterea duhului sfant
este atat de mare in aceasta zi incat apele raman sfintite pana la 8 saptamani
dupa Boboteaza... Este motivul pentru care se spune in popor ca nu este bine sa
speli rufe in cele 8 zile de dupa sarbatoare ori altfel risti sa ‘spurci”
apele.
Despre apa sfintita in biserici in ziua de Boboteaza se spune ca
are proprietati miraculoase si purificatoare, de doua ori mai mari decat cu
ocazia altei sarbatori deoarece a fost sfintita prin indoita chemare a
Sfantului Duh. Este apa care nu se strica pe tot parcursul anului si care te
poate ajuta in caz de boala, necaz si suferinta, este apa care se mentine proaspata
si placuta la gust (“vie”) intreg anul, este apa sfintita si vindecatoare
cunoscuta sub numele de Agheasma Mare. Ea se pastreaza de aceea la loc de
cinste, langa icoana.
Totodata, exista obiceiul de a consuma agheasma mare timp de 8
zile, din ajunul Bobotezei pana la incheierea praznicului, pe 13 ianuarie, iar
ulterior in zilele de post, de sarbatoare sau de ajunare. Din apa sfintita se
gusta intotdeauna pe nemancate. Batranii spun ca apa sfintita este buna si de
deochi, dar si pentru a alunga raul sau crizele de nervi, de frica, de panica,
etc.
In acelasi timp, tinerii temerari obisnuiesc sa se scalde in ape
deoarece, conform traditiei, vor fi feriti de boli si ghinion tot anul. Inainte
de a face acest lucru, exista obiceiul ca preotul sa arunce in apa o cruce.
Este momentul in care, conform credintei populare, diavolii ies din ape si fug
de-a lungul campurilor si a islazurilor, singurii capabili sa ii vada sau sa ii
sfartece fiind lupii. Evita de aceea sa vorbesti urat in aceasta zi si sa nu-i
pomenesti pe “necurati” nici macar in gluma daca nu vrei sa atragi asupra ta
duhurile rele.
Tot pentru a tine departe duhurile rele si a purifica vazduhul
si apele, vanatorii si padurarii satelor au obiceiul de a trage focuri peste
apa, iar tinerii pe acela de a aprinde focuri pe dealuri si a sari peste ele
atunci cand vapaia se domoleste.
Boboteaza sau cum
sa-ti afli norocul si ursita in dragoste
Boboteaza este momentul, spun batranii satelor, cand cerurile se
deschid, iar ingerul pazitor dezvaluie tinerilor care le este norocul si ursita
in dragoste si in casatorie.
Fetele care doresc sa isi viseze ursitul trebuie sa “fure” sau
sa accepte de la preot un firicel de busuioc sfintit. Se spune ca daca il vor
tine in san sau il vor pune sub perna inainte de a adormi, dar si daca postesc
si se roaga Sfantului Ioan in ajun de Boboteaza, il vor vedea in vis pe cel cu
care le este harazit sa se casatoreasca.
In unele zone ale tarii, in ajunul Bobotezei, se spune ca pentru
a-si visa alesul, fetele trebuie sa manance o turta framantata doar cu 9 degete
din 8 linguri de faina si o lingura de sare si sa-si lege pe inelar un fir rosu
de matase. Prin traditie, se tine post negru (sau zi de sec) in Ajunul
Bobotezei. Se spune ca cei care reusesc sa nu manance si sa nu bea nimic in
aceasta zi vor avea parte de noroc, sanatate si binecuvantare de la Dumnezeu pe
tot parcursul anului.
Dupa ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obisnuiesc sa se
imbaieze de trei ori in rau sau sa sa-si toarne apa pe cap simbolic. Precum s-a
adunat poporul la malurile Iordanului, tot asa se vor strange petitorii la usa
fetei respective.
Tot pentru aflarea soartei in iubire,
s-a perpetuat si o alta datina incarcata de misticism si magie, dar si de
dorinta de patrunde in tainele viitorului. In ajun de Boboteaza, fetele tinere
obisnuiesc sa puna intr-o farfurie cu apa doua lumanari aprinse.
O lumanare reprezinta femeia respectiva,
cealalta barbatul pe care il iubeste sau la care se gandeste. In cazul in care
cele doua lumanari plutesc una catre cealalta, atragandu-se sau chiar
atingandu-se, atunci acest fapt este interpretat ca un semn de bun augur. Exista
o probabilitate mare ca cei doi sa fie fericiti impreuna si sa puna bazele unei
familii frumoase in viitorul apropiat.
Daca se intampla sa cadeti pe gheata, nu
va speriati. Conform traditiei, cine cade pe gheata in ziua de Boboteaza se va
marita in anul respectiv. In acelasi timp, daca zariti in ziua de Boboteaza un
flacau pe cal – este semn ca va veti casatori in scurt timp. Stranutul in ajun
de Boboteaza este considerat si el aducator de noroc si iubire.
In zonele nordice ale tarii, exista
obiceiul ca inainte de venirea preotului fetele tinere sa amplaseze sub prag un
manunchi de busuioc. La plecarea preotului, buchetul de busuioc se asaza la
oglinda in timp ce se spune incetisor: “cati au trecut in urma preotului,
atatia petitori sa aiba fata!”
In vremurile stravechi, in ajun de
Boboteaza, fetele de maritat obisnuiau sa puna busuioc la strasina casei. Daca
a doua zi dimineata il gaseau incarcat de chiciura – era semn ca vor avea parte
de un sot instarit.
Traditii, superstitii si
obiceiuri diverse de Boboteaza
Vremea din ziua de Boboteaza reprezinta si ea un indiciu pretios
pentru a intrezari felul anului care tocmai incepe. O vreme frumoasa de
Boboteaza prevesteste bogatie de peste si abundenta de grane si paine.
Promoroaca pe pomi este si ea semn de sanatate si rod mult, iar crivatul
prevesteste belsug.
Daca sloiuri de gheata atarna grele la stresini, batranii cred
ca primavara va poposi devreme in acel an. Se mai spune ca, din directia in
care stropeste preotul cu busuiocul udat in agheasma atunci cand umbla prin sat
cu Iordanul sau Chiraleisa, de acolo vor veni ploile in acel an. Totodata, daca
atunci cand preotul umbla sa sfinteasca casele zapada ii va scartai sub
picioare, anul acela va fi un an rodnic, aducator de prosperitate si de ploi.
Se mai spune ca la miezul noptii, chiar de Boboteaza, animalele
din grajd capata graiul vorbirii si pot dezvaluie tainele comorilor ascunse
celor care au urechi si intelepciune sa le asculte.
Evita sa te certi in ziua de Boboteaza daca nu vrei sa atragi
ghinionul si animozitatile pe tot parcursul anului. Evita totodata sa imprumuti
ceva in aceasta zi, mai ales daca este jaratic din soba.
Exista in vremuri de demult un obicei asociat cu longevitatea si
durata de viata. Inainte de culcare, se obisnuia ca toti membrii familiei sa
scoata carbuni din vatra si sa-i insire, asociind fiecarui carbune cu numele
fiecarui membru al familiei. Se credea ca cel al carui carbune se va stinge cel
mai repede este cel care va parasi primul familia respectiva, stingandu-se din
viata inaintea celorlalti.
In zonele maramuresene, se crede ca este bine sa arunci gunoiul
din casa nu inainte de venirea preotului, ci neaparat dupa plecarea acestuia.
In felul acesta, alungi toate relele din casa pentru toata durata anului in
curs.
Pe 7 ianuarie este sarbatorit sfantul Ioan Botezatorul. Pentru
ca este o zi a bucuriei, cine nu se va inveseli in aceasta zi va avea parte de
tristete pe tot parcursul anului. In anumite zone ale tarii se practica
Iordanitul.
