Love is life

Iubirea ne deschide calea spre spiritualitate, spre armonia sufletelor si frumusetea universului, caci doar iubirea se daruie neconditionat, fara teama de sacrificiu si fara a pretinde nimic in schimb. Si astfel il inalta si il innobileaza pe om. „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” spune apostolul Ioan

"Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei."Dumitru Staniloae

25 noiembrie 2016

Angajament, fuga si libertate in relatii


Uneori, fugim de angajament intr-o relatie autentica pentru ca asociem intimitatea cu traumele noastre. Astfel, ne ascundem durerile profunde in spatele unei dorinte false de libertate.
Fugim de stabilitatea unei relatii pentru ca stabilitatea ne-ar scoate la iveala ranile cele mai profunde, multe provenite din copilarie.
Ne ascundem in spatele dorintei de libertate pentru a nu privi la probleme reale de intimitate pe care le avem.
Poate ca atunci cand pretindem ca fugim spre ceva mai bun, ar trebui sa ne oprim sa ne intrebam daca fugim spre ceva sau de ceva.
„Pentru ca da, fugim pentru toate motivele din lume. Uneori fugim pentru ca nu suntem pregatiti sa iubim, avem alte prioritati, trebuie sa facem munca de pregatire individuala inainte sa putem sa ne conectam profund cu altcineva.
Dar uneori fugim din motive nesanatoase – ne imaginam ca toate femeile si barbatii seamana cu parintii nostri si ca ne vor face sa suferim in acelasi mod, asociem ideea de relatie cu traumele noastre timpurii si consideram ca un dat faptul ca dragostea inseamna a fi “prizonier”.
A distinge intre motivele sanatoase si cele nesanatoase pentru care fugim de intimitate in relatii ne poate lua multi ani, dar poate fi cea mai importanta munca pe care o vom face in calatoria noastra.
Daca fuga noastra de conexiune este motivata de istoria noastra nerezolvata de viata, rezistentele noastre ne pot convinge sa fugim pentru tot restul vietii noastre.” Jeff Brown
Si pierdem astfel oportunitatea de a gusta o realitate diferita, in care sa traim dragostea manifestata dincolo de conditionarile care ne-au limitat.
Atunci cand fugim de angajament, merita sa ne auto-examinam:
Fug spre ceva mai bun sau fug de ceva nerezolvat? Ma retrag sa ma vindec sau pur si simplu imi intarzii eliberarea?
Imi creez constant nevoia de altceva si dorinta de schimbare permanenta (inclusiv a partenerului), pentru ca este prea dureros pentru mine sa simt intimitate reala?
Vreau sa ies dintr-o relatie pentru ca nu mai e potrivita pentru mine sau pentru a evita sa intru in contact mai profund cu mine insumi?
Alteori, facem invers: ramanem prea mult intr-o relatie care ne limiteaza, mult mai mult decat ne spune sufletul nostru sa facem, pentru ca ne temem ca a pune capat unei relatii nesanatoase inseamna a fugi si nu ar trebui sa fugim.
E nevoie sa facem distinctia insa intre fuga si asumare, intre incheiere sanatoasa a unei etape de viata, atunci cand vine momentul si fuga prin care evitam confruntarea unor dureri adanci din sufletul nostru.
Uneori, fugim de insasi dorinta sufletului nostru de a merge mai departe, spre calea care ni se deschide in fata, din adevarul inimii noastre.
Fugim si atunci cand plecam prea devreme dar si atunci cand ramanem prea mult. Pentru ca, in ambele cazuri, fugim de noi insine.
Este un joc permanent acesta de a fi sinceri cu noi si a vedea pe ce coarda canta sufletul nostru intr-un anumit moment – este vorba despre teama de angajament, dorinta de libertate reala sau dorinta de a o lua la fuga pentru ca a sta ar fi prea dureros pentru ranile noastre.
Oricum ar fi, este o calatorie care merita parcursa, cu sinceritate si deschidere spre binele nostru cel mai inalt.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu