Cândva, pe o margine de
lume, într-un sat îndepărtat trăia un suflet de artist, talentat și înțelept.
Maestrul adora copiii și îi plăcea să îi răsfețe cu daruri încântătoare:
lucrușoare mici, născute dintr-o mare pasiune, foarte frumoase, dar… fragile!
Oricât de mult se
străduiau bieții prichindei să fie grijulii cu noile jucării, fermecătoarele
daruri se spărgeau zgomotos, transformându-se în cioburi. Micuții disperați
plângeau cu amărăciune. Iar peste ceva timp, bătrânul înțelept le oferea alte
daruri minunate: amețitor de frumoase, dar… și mai fragile!
Într-o zi, părinții
copiilor, copleșiți de drama piticilor, au bătut la ușa bătrânului:
-Maestre, ești atât de
înțelept! Știm că le dorești copiilor noștri numai bine! Dar de ce le faci
astfel de cadouri? Sunt încântătoare, dar atât de fragile!
Bătrânul înțelept le
răspunse, zâmbind:
-Vor trece doar cățiva
ani și cineva le va oferi… INIMA SA. Din bucuria de a primi aceste lucruri
mici, frumoase dar fragile și tristețea de a le pierde într-o clipă, vor învăța
să fie un pic mai grijulii cu… ACEL DAR.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu