Alexandru Macedonski-Rondelul meu

Cand am fost ura, am fost mare
Dar astazi, cu desavarsire
Sunt mare, caci ma simt iubire,
Sunt mare, caci ma simt iertare.

Esti mare cand n-ai indurare
Dar te ridici mai sus de fire
Cand ti-este inima iubire,
Cand ti-este sufletul iertare.

Stiu: toate sunt o-ndurerare,
Prin viata trecem in nestire,
Dar mangaierea e-n iubire,
De-ar fi restristea cat de mare,
Si inaltarea e-n iertare

Alexandru Macedonski-Rondelul ajungerii la cer

In cer s-ajunge dintr-un salt,

Sau nu s-ajunge-n veci de veci

Te-arunca-n el un cantec nalt,

In care-al vietii plans ineci

Spargand fluidicul sau smalt,

Ca o sageata de aur-treci

In cer s-ajunge dintr-un salt,

Sau nu s-ajunge-n veci de veci

I se mai da-n sfarsit asalt,

Sub jar de patimi cand te pleci,

In al tau suflet cand n-ai alt

Decat fiorii dulci si reci…

In cer s-ajunge dintr-un salt