Daniel Dumitru Darie-Cu tine,fara tine

  

Cu tine-ncep să definesc puterea,

Prin tine-ncep să redevin ce-am fost,

Fără de tine îmi admir căderea

Fără să pot să cred că am vreun rost.

Cu tine simt că iar e primavară,

Prin tine văd în juru-mi în culori,

Fără de tine sunt un pierde-vară

Ce-şi bea amarul, noaptea, până-n zori.

Cu tine înfloreşte floarea vieţii,

Prin tine pot fi chiar nemuritor,

Fără de tine doar privesc pereţii

Ce-mi spun că sunt şi eu deja decor.

Cu tine am un gând de înălţare,

Prin tine urc mereu spre infinit,

Fără de tine stau la drumul mare

Fără să ştiu de ce sunt surghiunit.

Cu tine fac un pact cu bogăţia,

Prin tine înţeleg ce-mi este dat,

Fără de tine ştiu că nebunia

Mă face să pierd tot ce-am câştigat.

Cu tine merg pe drum tot înainte,

Prin tine-ajung mereu şi nu mă-ntorc,

Fără de tine nu mai am cuvinte

Oricât încerc chiar mintea să mi-o storc.

Cu tine nu mă sperie minciuna,

Prin tine toate sunt un fapt real,

Fără de tine mint întotdeauna

Minţindu-mă că totu-i ideal.

Cu tine şi prin tine, pentru tine,

Sunt eu, mereu, şi sunt învingător,

Cu tine toata lumea-mi aparţine,

Fără de tine nu mai pot să zbor!